În noaptea de 6 spre 7 februarie și în dimineața care a urmat, rușii au atacat, cu rachete și drone, infrastructuri energetice din 8 regiuni ale Ucrainei.
″Centrale electrice și stații de transformare ale sistemelor de transport și distribuție a energiei electrice au fost atacate. În urma atacurilor cu rachete asupra substațiilor-cheie de înaltă tensiune care le deserveau activitatea de generare, toate centralele nucleare din zona controlată (de autoritățile ucrainene – n.r.) au fost scose forțat din producție″, a transmis operatorul de transport și sistem din Ucraina, Ukrenergo, omologul Transelectricii românești.
Situația este extrem de gravă în capitala Kiev.
″Ca urmare a atacului rușilor din 6-7 februarie, sistemul energetic ucrainean a pierdut un volum critic de putere de generare a energiei. În același timp, instalațiile de transport al energiei rămân avariate după bombardamentele anterioare. În prezent, nu se poate produce suficientă energie și nici nu poate fi transportată și distribuită tuturor ucrainenilor.
Pentru a menține integritatea sistemelor energetice, au fost introduse restricții maxime de consum în întreaga țară. În prezent, cea mai mare parte a regiunii Kiev este deconectată. Din această cauză, familiilor de acolo nu le poate fi oferită alimentare cu energie decât timp de 2 ore pe zi″, a anunțat operatorul de distribuție din regiunea capitalei Ucrainei, DTEK Rețele Electrice Kiev.
La întâlnirea dintre miniștrii Energiei din România și Ucraina au fost discutate ″inițiative cheie în domeniul energiei și al infrastructurii transfrontaliere dintre Ucraina și România″, a transmis Ministerul Energiei de la Kiev.
Potrivit sursei citate, principalul subiect abordat a fost implementarea acordurilor dintre președinții Ucrainei și România privind construcția a două linii de interconectare între cele două țări, fiind discutată implementarea tehnică a proiectului.
Este vorba de construirea interconectorului electric de 400 kV Cernăuți–Suceava, proiect gestionat de Transelectrica în componenta sa de pe teritoriul României, precum și de modernizarea liniei electrice de 110 kV Porubne–Siret, care va permite alimentarea cu energie electrică a locuitorilor din regiunea Cernăuți.
″Construcția a două linii noi va crește capacitatea rețelei ucrainene și va contribui la creșterea importurilor de energie electrică. Lucrăm pentru a face sistemul energetic mai flexibil la provocările războiului″, a declarat ministrul ucrainean Denys Șmihal.
Dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze a fost, de asemenea, discutată, Șmihal subliniind că proiectul are un potențial semnificativ, în special prin extinderea în continuare a capacității sale, cu implicarea depozitelor subterane de înmagazinare a gazelor din Ucraina, care sunt cele mai mari din Europa.
″O astfel de cooperare va aduce o contribuție semnificativă la satisfacerea nevoilor de gaze ale țărilor europene și ne va permite să dublăm capacitatea de transport″, a subliniat șeful Ministerului Energiei ucrainean.
Denys Șmihal a mulțumit României pentru sprijinul continuu și pentru asistența semnificativă acordată în trecerea peste această perioadă dificilă de iarnă, în special pentru ajutorul umanitar, care a inclus generatoare, și pentru sprijinul de urgență în furnizarea de energie electrică.
Energia exportată în regim de urgență, sub formă de ajutoare de avarie, NU este gratuită. Livrrările se fac, dimpotrivă, la prețuri superioare celor ale pieței spot.
Sistemul energetic național al Ucrainei și cel al Republicii Moldova, care depinde în măsură covârșitoare de primul, funcționează din martie 2022 în sincronizare cu cele din Europa de Vest. Cele două finalizaseră cu succes în februarie 2022 un test tehnic de operare în regim de izolare completă și ar fi trebuit să se reconecteze cu cele din Rusia și Belarus, cu care funcționau coordonat din epoca sovietică, însă din cauza invaziei ruse în Ucraina, s-a decis ca reconectarea să nu se mai facă.
Astăzi, în jurul orei 10:43, România exporta energie în Republica Moldova la puterea de 1.225 MW, din care 775 MW plecau mai departe în Ucraina, potrivit datelor Transelectrica și Moldelectrica. De asemenea, din România în Ucraina se exporta direct la puterea de 443 MW.
″Ucraina face parte din piața europeană unificată ENTSO-E și dorim să continuăm să ne extindem capacitățile de a importa energie electrică din UE și, în viitor, de a o exporta către partenerii noștri″, a mai spus Șmihal.
Capacitatea maximă tehnică cumulată de import de curent electric de la țările vecine din UE a Ucrainei și Republicii Moldova este, de luna trecută, de 2.450 MW, fiind majorată de la nivelul anterior, de 2.100 MW, în condițiile intensificării atacurilor cu drone și rachete ale Rusiei asupra sistemului energetic ucrainean, care au afectat și funcționarea celui moldovenesc.
″Astăzi, pe teren, la granița cu Ucraina. Acolo unde lucrurile se văd altfel decât din documente. În acest context, m-am întâlnit cu Denys Șmihal, ministrul Energiei din Ucraina, pentru că, indiferent de granițe, conflicte sau vremuri, oamenii trebuie să aibă energie. Simplu. Fără excepții.
Poziția României este una fermă:
1. interconectările România-Ucraina trebuie operate în condiții de maximă siguranță, inclusiv în situații de urgență;
2. România își exercită rolul în rețeaua europeană ENTSO-E, sprijinind Ucraina fără a afecta Sistemul Energetic Național;
3. consumatorii români rămân o prioritate în orice decizie de operare.
Ucraina face eforturi continue pentru a menține funcționarea sistemului energetic în condiții extrem de dificile și pentru a rămâne conectată la rețeaua europeană. Cooperarea regională și coordonarea tehnică sunt esențiale pentru stabilitate, de ambele părți ale graniței.
De aceea, am adus la aceeași masă și Transelectrica, prin colegul meu Ștefăniță Munteanu, pentru a aborda punctual subiectele privind continuitatea și echilibrul rețelei, inclusiv fluxurile transfrontaliere. Alături de mine s-a aflat și domnul deputat Eugen Bejinariu.
România ajută. Responsabil, cu infrastructură care funcționează și cu atenție permanentă la propria securitate energetică″, a transmis, la rândul său, ministrul Energiei din România, Bogdan Ivan.
