Dispecerul Energetic Național (DEN), din cadrul operatorului de transport și sistem Transelectrica, estimează că deficitul de energie electrică din producția internă pentru acoperirea consumului României în iarna care vine, în orele de vârf de sarcină ale serii, în consecință și riscul de intrare a sistemului energetic în stare de alertă ca urmare a funcționării fără rezerve, va crește masiv față de prognozele de dinaintea sezonului rece anterior, de la 180 MW la 1.260 MW, în scenariul moderat elaborat de instituție, și de la 1.830 la 3.490 MW, în scenariul pesimist, conform datelor analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
DEN recomandă autorităților, printre altele, să îi pregătească pe consumatori pentru eventualitatea în care va fi nevoie de raționalizări, în ″situații previzibile de criză energetică″, și să relaxeze temporar restricțiile privind încălzirea cu lemne, pentru reducerea cererii de electricitate și gaze.
Documentul a fost deja semnat de autorități.
Cele mai importante fragmente, analizate de Profit.ro, pot fi citite la finalul articolului.
În document scrie că, potrivit DEN, la vârf de sarcină, producția de energie a României în iarna care vine va fi, în scenariul moderat, de numai 7.940 MW, cu rezervă de 550 MW, față de 9.320 MW (cu rezervă de 920 MW) în sezonul rece trecut. În scenariul pesimist, producția în sezonul rece actual este estimată la 6.010 MW (rezervă de 550 MW), față de 8.170 MW (rezervă de 820 MW) în iarna trecută.
″În scenariul pesimist, la vârful de seară se înregistrează un deficit de producție de aproximatvi 3.490 MW, 550 MW putând fi acoperiți prin mobilizarea integrală a rezervelor din sistem, iar diferența neacoperită fiind de 2.940 MW″, se arată în act. Înainte de iarna trecută, deficitul neacoperit era estimat la numai 1.010 MW.
În aceste condiții, nu este exclus să fie nevoie ca alte sisteme energetice naționale din Europa să intervină în sprijinul României, inclusiv prin punerea în funcțiune a unor centrale sau prin reducerea alimentării unor mari consumatori.
Scenariul pesimist include și insuficiența gazelor naturale, luându-se în calcul funcționarea centralei Brazi a OMV Petrom la numai jumătate din capacitate (420 MW). De altfel, în document se atrage atenția că insuficiența gazelor poate duce la indisponibilizarea mai multor producători majori care utilizează acest combustibil.
DEN cere și creșterea volumului de energie contractată pe piețele la termen de la producători de către furnizori pentru alimentarea consumatortilor finali și, implicit, reducerea cantităților cumpărate pe piața spot a zilei următoare (PZU), practic pentru diminuarea exporturilor de energie.
″În prezent, volumul mediu al energiei orare contractate pe Piața pentru Ziua Următoare este de aproximativ 3.000 MW, iar în condițiile funcționării pieței cuplate ne putem afla în situația ca energia electrică produsă în România să ajungă la export, pe principiul cuplării prin preț, sensul de circulație fiind de la prețul mai mic către prețul mai mare, adică ofertele de vânzare de energie electrică din România să își găsească corespondent în afara țării și nu în România″, relevă sursa citată.
DEN mai cere amânarea aplicării unei reglementări ANRE privind echilibrarea pieței de energie, ″pentru a evita ofertarea produselor în euro/MWh și fără limite de preț (în conformitate cu prevederile europene), care în mod inevitabil va conduce și la creșterea prețurilor la energia electrică oferită în Piața de Echilibrare″, precum și instituirea unui mecanism temporar de limitare a prețurilor de dezechilibru, a căror creștere duce la scumpirea energiei și pentru consumatorii finali.
″Reducerea consumului de energie electrică și gaze naturale la consumatorii industriali corespunzător cantităților de energie electrică contractate din piața de energie electrică, pentru reducerea deficitului de energie electrică la nivelul sistemului″, precum și ″pregătirea consumatorilor de energie electrică pentru aplicarea limitărilor de consum, în situația apariției unor situații previzibile de criză energetică″, sunt alte recomandări ale DEN.
Nu în ultimul rând, Dispecerul Energetic Național consideră necesare ″utilizarea lemnului în gospodării pentru încălzire, pentru reducerea consumului de energie electrică și gaze naturale, prin relaxarea temporară a restricțiilor actuale privind combustibilul lemnos″, precum și ″asigurarea de grupuri diesel pentru alimentarea consumatorilor sensibili″, adică a instalațiilor energetice ale agregatelor de producție de țiței și gaze, ale conductelor de transport al combustibililor și ale serviciilor interne ale centralelor electrice.
De asemenea, Ministerul Energiei estimează că necesarul total de finanțare pentru achiziția de combustibili al centralelor electrice și termice, pentru această iarnă, se ridică la 9,38 miliarde lei, fiind mai mult decât triplu față de cel estimat pentru sezonul rece trecut, de numai 2,71 miliarde lei.
