Guvernul german își menține decizia adoptată în 2011 de a renunța la energia nucleară începând cu 1 ianuarie 2023, închizând ultimele 3 centrale rămase, în pofida crizei energetice din Uniunea Europeană. 2 dintre cele 3 centrale nucleare, situate în Bavaria și Baden-Württemberg, vor rămâne în rezervă până în luna aprilie a anului viitor, însă nu vor fi făcute operaționale decât dacă disparitatea între producția de energie electrică dintre nordul și sudul Germaniei va deveni prea mare pentru ca rețeaua națională să o poată gestiona. În prezent, producția de energie nucleară reprezintă aproximativ 5-7% din totalul energiei generate în Germania.
“Avem un nivel foarte ridicat de securitate a aprovizionării. Avem suficientă energie în și pentru Germania”, a declarat Robert Habeck, vice-cancelar și ministru al economiei și al acțiunii climatice, citat de Euractiv. Habeck este membru al celui de-al doilea partid ca mărime din coaliția de guvernare, cel ecologist, iar mișcarea antinucleară este una dintrecele care au stat la baza înființării partidului.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În iulie, operatorilor germani de rețele de transport li s-a cerut să efectueze un „test de stres” pentru a evalua stabilitatea sistemului pentru iarna viitoare.
Seceta din această vară și impactul acesteia asupra producției de energie hidro, reviziile mai multor reactoare nucleare din Franța și situația tensionată de pe piețele energetice după atacul Rusiei asupra Ucrainei au fost toate citate ca factori de risc.
În pofida acestor factori de risc, Berlinul a decis să-și mențină decizia din 2011 de a renunța la energia nucleară la sfârșitul anului 2022. Decizia nu este definitivă, fiind necesară votarea ei în Parlamentul german, însă Euractiv consideră că este puțin probabilă o modificare semnificativă a rezultatului în urma votului. Nici principalul partid de guvernământ, cel social-democrat, nu privește cu ochi buni energia nucleară.
“Suntem o țară exportatoare de energie electrică”, a motivat Habeck decizia, prezicând că, în cel mai rău caz, operatorii rețelelor de transport recomandă închiderea consumatorilor industriali la scară largă sau oprirea exporturilor de energie electrică.
Politicienii francezi, care sunt într-o poziție de importator net de energie, au cerut Berlinului să mențină reactoarele nucleare în funcțiune, invocând actuala criză energetică.
Interesant este însă că, în ceea ce privește gazele, pozițiile celor două state sunt exact inverse.
Germania este importator net și mult mai dependentă de importul de gaz rusesc decât majoritatea statelor UE occidentale.
De aceea, politicienii germani, împreună cu cei spanioli și portughezi, fac presiuni asupra Franței în vederea reluării construirii gazoductului MidCat, care ar urma să transporte gaz din terminalele de gaz natural lichefiat din peninsula iberică în Germania și în statele Europei Centrale, dependente de importurile de gaz rusesc.
Proiect acestui gazoduct, lansat în 2013 sub președinția lui François Hollande cu sprijinul Comisiei Europene, a fost abandonat în 2019 de guvernul francez în urma unor studii de cost și impact.
Acest proiect “nu va rezolva problema europeană a gazului. Este o temă factual falsă, însă sunt dispus să-mi ascult colegii, să-mi ofere alte fapte care să mă convingă de contrariu”, a afirmat în această săptămână președintele francez Emmanuel Macron.
