Tribunalul Constanța a decis, miercuri, să trimită înspre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție contestațiile formulate de KMG International și de subsidiarele sale Rompetrol Rafinare și Oilfield Exploration Business Solutions la măsura sechestrului asigurător instituită de DIICOT pe active de 3 miliarde lei ale celor 3 companii în dosarul Rompetrol 2.
"(...) Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului Constanța și declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Respinge ca rămasă fără obiect excepția necompetenței teritoriale. (...) Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă (...)", se arată în decizia de miercuri a Tribunalului Constanța.
În speță are calitatea de contestator și Alexandru Nicolcioiu, fostul director general al Petromidia, de asemenea fost președinte al Consiliului de Administrație al Rompetrol Rafinare, în prezent șef al diviziei de rafinare și petrochimie al KMG International. Nicolcioiu este urmărit penal în același dosar.
CITEȘTE ȘI Eurobank a vândut către Kruk și IFC cel mai mare portofoliu de creanțe de consum din România - 180.000 de credite Contestațiila la sechestru fuseseră înregistrate la Tribunalul Constanța pe 12 și 13 mai, iar instanța a decis conexarea lor.
În dosarul Rompetrol 2, procurorii DIICOT au instituit, pe 9 mai, sechestru asigurător pe bunuri și acțiuni ale celor trei companii, până la suma totală de peste 1,7 miliarde de lei, 290 de milioane de dolari și aproape 35 de milioane de euro. Dosarul este disjuns din cel în care au fost deja condamnate mai multe persoane și în care a fost judecat și Dinu Patriciu.
Prin aceeași ordonanță, DIICOT a dispus introducerea în cauză, ca părți responsabile civilmente, a KMG International (fostă The Rompetrol Group NV), a Oilfield Exploration Business Solutions SA (fostă RompetroL SA) și a Rompetrol Rafinare SA.
"În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în cursul anului 1998, mai multe persoane au constituit un grup infracțional organizat transfrontalier care a avut drept scop desfășurarea unor ample activități infracționale în vederea inducerii în eroare a autorităților române cu ocazia încheierii și derulării unor contracte de privatizare, folosirea și/sau însușirea sumelor de bani ce erau destinate bugetului consolidat al statului, neevidențierea în actele contabile ale societăților pe care le controlau a operațiunilor comerciale efectuate și a veniturilor realizate, spălarea sumelor de bani rezultați din activitățile infracționale și externalizarea fondurilor astfel obținute din activitățile infracționale", se menționează într-un comunicat al DIICOT de la acea dată.
DIICOT mai susține că la grupul infracțional astfel constituit au aderat ulterior sau l-au sprijinit și alte persoane care, prin exercitarea cu rea credință sau defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, au favorizat atingerea scopurilor pentru care a fost inițiat și constituit grupul infracțional, respectiv dispariția creanțelor statului din evidența contabilității publice(creanța Libia și Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităților de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite și a produselor derivate purtătoare de acciză, neplata cu rea credință a obligațiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile, stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme, însușirea, traficarea și/sau folosirea în interesul personal al membrilor grupului infracțiomal sau al entităților juridice ce au făcut/fac parte din grupul Rompetrol a acestor sume de bani, activitate ce a culminat cu inițierea, promovarea și adoptarea odonanței de urgență 118/2003 prin care obligațiunile bugetare restante pe care Rompetrol Rafinare SA le înregistra la data de 30.09.2003 în cuantum de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Băncile se vor ocupa și de înregistrarea la Fisc a celor care deschid conturi sau închiriază casete de valori Procurorii DIICOT au cerut, marți, aviz de la președintele Iohannis pentru urmărirea penală a foștilor miniștri Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea, în dosarul Rompetrol 2. Aceștia sunt suspectați de comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la delapidare.
“În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanțelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai și ministrul Economiei și Comerțului, Popescu Ioan Dan, și-au exercitat cu rea credință atribuțiile de serviciu, în urma unei înțelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson și Nicolcioiu Alexandru, în sensul inițierii și promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice.
Urmare a activității infracționale derulate de către cei doi, la data de 24.10.2003, în ședința de guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispozițiilor HG 555/2001 și a Legii 24/2000, nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative. În acest sens, de menționat faptul că nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiției la data de 27.10.2003, conținutul acesteia fiind însă diferit de conținutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normative”, arată DIICOT într-un comunicat de presă.
Dan Ioan Popescu ar fi continuat să sprijine grupul infracțional organizat inițiat de Dinu Patriciu și după încetarea calității de ministru, depunând mărturie în cauza arbitrală a ARB/06/03, pendinte în fața Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiții (ICSID), în favoarea Rompetrol Group, declarație în care a făcut afirmații neadevărate.
Sebastian Vlădescu, ministrul Finanțelor Publice în perioadele 22 august 2005 - 5 aprilie 2007, 23 decembrie 2009 - 3 octombrie 2010, precum și Gheorghe Pogea, ministrul Finanțelor Publice în perioada 22 decembrie 2008 – 23 decembrie 2009, cu rea-credință, nu au respectat dispozițiile articolului 8 alineatul 2 din OUG 118/2003 modificată prin Legea 89/2005, potrivit cărora “ în termen de 6 luni de la data emiterii, prin hotărâre a Guvernului, obligațiunile vor fi înregistrate la Oficiul de Evidență a Valorilor Mobiliare pentru tranzacționarea acestora pe piețele reglementate, în condițiile regulamentului aprobat în acest scop de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare" și au blocat adoptarea hotărârii de guvern care să permită vânzarea obligațiunilor pe Bursa de Valori București, iar statul român să-și recupereze creanțele, susțin procurorii.
