Prețul de achiziție de către furnizori de la producătorii români al gazelor naturale din producția internă, destinate aprovizionării clienților casnici și CET-urilor care livrează energie termică pentru populație, nu va mai fi stabilit de Guvern începând cu 1 aprilie 2017, în baza unui proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea Legii energiei elaborat de ministerul de resort pentru evitarea "riscului iminent" ca România să fie dată în judecată la Curtea Europeană de Justiție și să i se impună amenzi pentru încălcarea legislației UE prin blocarea exporturilor de gaze.
Astfel, potrivit documentului citat, acest preț va mai fi stabilit prin hotărâre de Guvern doar până la 31 martie 2017. La finalul lunii iunie, Guvernul a suspendat calendarul de liberalizare a prețului gazelor naturale pentru populație până la 31 martie 2017, înghețând prețul la 60 lei/MWh, în condițiile în care calendarul convenit cu instituțiile financiare internaționale prevedea o majorare cu 10% la acea dată, la 66 lei/MWh.
Faptul că Guvernul nu va mai decide prin HG prețul de achiziție al gazelor naturale din producția internă destinate aprovizionării clienților casnici și CET-urilor care livrează energie termică pentru populație nu înseamnă dereglementarea completă a acestui preț și cu atât mai puțin a celui final pentru consumatorii casnici. Prețul final la consumatorii casnici, inclusiv prețul de achiziție de la producători al gazelor destinate populației, care este componenta cea mai importantă a prețului final, se va afla în continuare sub controlul ANRE până la finalul calendarului de liberalizare, prevăzut pentru finalul lunii iunie 2021.
"Prin menținerea soluției de livrare a gazelor naturale, către clienții casnici, în baza unor prețuri finale reglementate de ANRE, pâna la data de 30 iunie 2021, în conformitate cu prevederile lit. b), alin. (2), și a alin. (6) ale art. 179 din Legea nr. 123/2012, se asigură condițiile unui control al ANRE asupra prețului final de comercializare a gazelor naturale de către furnizori, către clienții casnici (control care va fi realizat și la nivelul costurilor, inclusiv al celui reprezentat de prețul de achiziție a gazelor naturale și care va trebui justificat de către furnizori ca fiind unul obținut în condiții de concurență și transparență) și, nu în ultimul rând, premisele necesare pentru formarea unui preț real și echitabil al gazelor naturale pentru clienții casnici, atât până la momentul eliminării prețului final reglementat, cât și după acest moment", se precizează în nota de fundamentare a draftului de act normativ.
CITEȘTE ȘI Google renunță la proiectul de constructie a unui smartphone modular Același proiect de OUG prevede că, tot de la 1 aprilie 2017, dispare obligația producătorilor români de gaze de a pune "cu prioritate la dispoziția furnizorilor cantitățile de gaze naturale rezultate din activitatea de producție, necesare acoperirii consumului clienților casnici, inclusiv cantitățile destinate producătorilor de energie termică, numai pentru cantitățile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinate consumului populației, în conformitate cu reglementările ANRE și cu respectarea graficului de liberalizare a prețurilor și de asigurare a gazelor naturale pentru aceștia".
În schimb este introdusă, pentru furnizorii de gaze, obligația de a achiziționa gazele naturale pe care le furnizează clienților casnici "în condiții de eficiență economică, pe baza unor proceduri care să asigure caracterul transparent al procesului de achiziție al gazelor naturale și, în același timp, tratamentul egal și nediscriminatoriu al persoanelor care participă la procedura de achiziție a gazelor naturale, în calitate de ofertanți".
Potrivit Ministerului Energiei, adoptarea proiectului este necesară pentru "asigurarea premiselor necesare închiderii procedurii de infringement instituită prin cauza 2012/2114 și eliminarea riscului iminent de a se transmite această cauză la Curtea Europeană de Justiție și, pe cale de consecință, eliminarea riscului impunerii unor amenzi în sarcina statului român".
România se află în prezent, din 2014, în procedură precontencioasă de infringement instituită de Comisia Europeană pentru instituirea de bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze. „Întrucât producătorii din România sunt obligați să acorde prioritate vânzărilor pe piața internă, iar tranzacțiile cu gaze trebuie supuse unor controale prealabile și aprobării, Comisia consideră că cadrul juridic actual din România creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România și solicită eliminarea acestor bariere“, se arăta într-un comunicat din iulie 2014 al Executivului comunitar.
Mai mult, în iunie anul acesta, Direcția Concurență a Comisiei Europene a declanșat o investigație la producătorii de gaze Romgaz și OMV Petrom, precum și la operatorul de transport Transgaz, acestea fiind bănuite de comportament anticoncurențial, prin obstrucționarea exporturilor de gaze naturale ale României către alte state membre ale UE.
CITEȘTE ȘI Cioloș: Pentru ceapa de Pericei trebuie răbdare. La Guvern e mai complicat, deoarece lucrezi cu oameni. Dar în ambele cazuri trebuie umilință și modestie Proiectul introduce în Legea energiei obligații procentuale pentru producători și furnizori cu privire la tranzacționarea pe burse a gazelor naturale. Acest tip de obligație există și în prezent, însă doar în legislația secundară emisă de ANRE și fără sancțiuni pentru nerespectare, astfel că, potrivit Autorității, anul trecut s-a tranzacționat pe burse o cantitate totală de gaze echivalentă cu doar 1,5% din consumul total, deși normele ANRE fixaseră un procent minim de 35% din gazele vândute de producători.
Până la finalul acestui an, obligațiile de tranzacționare pe burse sunt destul de reduse, urmând însă să crească masiv de anul viitor. Astfel, producătorii de gaze naturale sau afiliații acestora vor fi obligați, în perioada 1 octombrie 2016 - 31 decembrie 2016, să încheie contracte pe piețele centralizate din România pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale din producția proprie de 5%, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale. Aceeași obligație este prevăzută și în cazul furnizorilor.
În schimb, pentru perioada 1 ianuarie 2017 — 31 decembrie 2021, producătorii de gaze naturale sau afiliații acestora vor fi obligați prin lege să încheie în fiecare an calendaristic contracte pe piețele centralizate din România pentru vânzarea unei cantități minime anuale de gaze naturale din producția proprie care nu poate fi mai mică de 40% din cantitatea de gaze naturale vândută și livrată de aceștia, în anul calendaristic respectiv.
De asemenea, furnizorii vor trebui, în aceeași perioadă, să încheie contracte pe piețele centralizate din România, în conformitate cu reglementările ANRE, pentru cumpărarea unei cantități minime anuale de gaze naturale care nu poate fi mai mică de 40% din cantitatea de gaze naturale cumpărată și recepționată, în anul calendaristic respectiv.
Totodată, furnizorii vor fi obligați să vândă către clienții finali o cantitate minimă anuală de gaze naturale care nu poate fi mai mică de 20% din cantitatea de gaze naturale vândută și livrată, până la sfârșitul anului calendaristic, o cantitate minimă de gaze naturale, către clienții angro, care nu poate fi mai mică de 40% din cantitatea de gaze naturale vândută și livrată, de către furnizor, în anul calendaristic respectiv.
CITEȘTE ȘI Dosarele de daună de la Carpatica Asig au ajuns la FGA. Ce trebuie să faci dacă ai fost lovit de un șofer cu RCA la Carpatica "Considerentele care au stat la baza stabilirii procentelor minime de cumpărare și de vânzare pe piețe centralizate au avut în vedere asigurarea unui proces treptat de trecere de la utilizarea preponderentă a contractelor bilaterale către instrumentele specifice piețelor centralizate, luând în calcul și structura clienților finali de pe piața internă de gaze. Impunerea cu celeritate a acestor obligații are drept scop asigurarea prealabilă și în timp util a condițiilor necesare pentru funcționarea pieței de gaze naturale în condiții transparente și nediscriminatorii și fără să fie afectată securitatea aprovizionării cu gaze naturale a clienților finali după data de 31 martie 2017", când va dispărea obligația producătorilor de gaze de a pune la dispoziția furnizorilor cu prioritate cantitățile de gaze naturale necesare aprovizionării clienților casnici și CET-urilor care produc energie termică pentru populație, arată inițiatorul proiectului.
Un alt motiv invocat de Ministerul Energiei este necesitatea de a menține actualul sistem de alocare a cantităților de gaze naturale, către clienții casnici și către producătorii de energie termică, numai pentru cantitățile de gaze naturale necesare producerii energiei termice destinate consumului populației, în perioada 1 octombrie 2016 - 31 martie 2017, în scopul de a evita apariția unor riscuri în privința securității și continuității în alimentarea acestora, pe perioada sezonului rece, și, în același timp, necesitatea de a asigura furnizorilor care livrează gaze naturale către clienții casnici perioada de timp necesară pentru implementarea și/sau organizarea în vederea aplicării, a unor proceduri care să asigure caracterul transparent al procesului de achiziție al gazelor naturale și tratamentul egal și nediscriminatoriu al persoanelor care participă la procedura de achiziție a gazelor naturale, în calitate de ofertanți.
Proiectul introduce și amenzi drastice pentru producătorii și furnizorii de gaze care nu vor respecta obligațiile procentuale de tranzacționare, cuprinse între 1% și 3% din cifra de afaceri anuală a acestora.
Inițiativa legislativă a Ministerului Energiei vine după o perioadă de ieftinire masivă a gazelor naturale din import, al căror preț a ajuns să se situeze aproape de cel reglementat al gazelor de producție internă pentru populație. Din acest motiv, gazele importate de la gigantul rus de stat Gazprom ar putea ajunge să asigure aproape o treime din consumul total al României luna aceasta (32,7%), potrivit estimărilor operatorului de transport Transgaz, în condițiile în care, în septembrie 2015, importurile au avut o pondere de doar 0,03% în totalul cererii interne de gaze.
CITEȘTE ȘI Raport al unui expert străin despre ANAF: Inspectori nespecializați, controale pe criterii neîntemeiate cu rezultate modeste, intruziune neobișnuită a Curții de Conturi Potrivit datelor compilate de Banca Mondială și prezentate de ycharts.com, prețul mediu al gazelor importate în UE din state terțe a scăzut cu peste 44% în perioada mai 2015 – mai 2016. Procesul de ieftinire pare însă să fi pus frână între timp, iar cotația gazelor importate în Europa a intrat pe un trend ascendent. Astfel, în intervalul mai-iulie 2016, prețul mediu al acestora s-a majorat cu peste 11%.
La jumătatea lunii iunie, președintele ANRE, Niculae Havrileț, declara că prețul mai scăzut al gazelor din import, estimat la 67 lei/MWh pentru ultimul trimestru al acestui an, față de 86 lei/MWh pentru gazele înmagazinate după 1 iulie 2016, ar putea obliga furnizorii de gaze să importe masiv în această iarnă, ponderea importurilor putând depăși 50%.
Tot în iunie, ANRE a publicat un proiect de ordin potrivit căruia furnizorii de gaze naturale vor putea aproviziona clienții casnici care primesc gaze la preț reglementat, precum și producătorii de energie termică pentru populație, în proporție de 100% cu gaze din import, dacă reușesc să achiziționeze, în acest scop, gaze din import la un preț mai mic decât cel al gazelor din producția internă curentă sau din producția internă stocată în depozitele de înmagazinare subterană.
La finalul lunii respective, Guvernul a decis să suspende calendarul de liberalizare a prețului gazelor naturale pentru populație până la 31 martie 2017, ceea ce echivalează cu înghețarea prețurilor în următoarele nouă luni. Decizia Executivului a înghețat prețul reglementat al gazelor naturale din producția internă destinate populației la nivelul de 60 lei/MWh, deși calendarul de liberalizare prevedea o creștere până la 66 lei/MWh. Ulterior, ANRE a decis să reducă, în medie, cu 3% prețul pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale către clienții casnici din România de la 1 iulie.
CITEȘTE ȘI Prețurile petrolului cresc ușor, dar se îndreaptă spre cea mai amplă scădere săptămânală din ultimele opt luni ANRE ceruse inițial dereglementarea completă a prețurilor la gaze pentru populație, în condițiile în care se estima că gazele din import vor ajunge mai ieftine decât cele de producție internă destinate populației și livrate la tarif reglementat. Însă Ministerul Energiei s-a opus, cu argumentul că trendul pieței s-ar putea inversa și prețurile din piață ar putea reîncepe să crească, iar consumatorii casnici din România ar rămâne fără nicio protecție, mai ales pe timp de iarnă, în cazul în care piața gazelor naturale ar fi complet liberalizată.
În mai, același Havrileț declara că suprataxarea producătorilor români de gaze naturale, prin impozitul de 60% pe veniturile suplimentare obținute din dereglementarea prețurilor la gaze, nu se mai justifică în acest moment, în care prețurile se află într-un proces de scădere rapidă pe piețele internaționale, iar faptul că impozitul se aplică la un tarif de referință de 72 lei/MWh, deși tendința este de reducere a cotațiilor sub acest nivel, împiedică reducerea prețurilor pe piața liberă engros din România.
"Prețurile sunt acum într-o scădere rapidă, chiar surprinzătoare. Suprataxa de 60% este un element care vizează bugetul. Această taxă ar trebui rediscutată împreună cu Guvernul. Am observat că suprataxarea, în acest moment în care prețurile scad sub 72 lei/MWh, impietează piața. Concret, faptul că există această taxă împiedică scăderea prețurilor". De altfel, în ultima ediție a programului de convergență economică, elaborată de Guvern, este indicat că suprataxa de 60% va fi eliminată la finalul acestui an.
