Declin în producția și importul de cărbune pentru România.
Producția de cărbune net a României a totalizat, în primele patru luni ale acestui an, 634.000 tone echivalent petrol, fiind cu 18,6% mai mică (minus 145.000 tep) față de cea din perioada similară din 2023, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS) și preluate de Agerpres. Importurile de cărbune net au fost, în perioada menționată, de 61.100 tep, mai mici cu 28.600 tep (minus 31,9%) față de ianuarie-aprilie 2023.
În ultima prognoză a echilibrului energetic, Comisia Națională de Strategie și Prognoză semnala că, până în anul 2026, dinamica producției de cărbune, cât și importul sunt prevăzute în scădere, pe măsură ce alte capacități de producție de energie vor fi puse în funcțiune. Astfel, în 2024, producția se va reduce cu 6,7% (la 2,525 milioane tep) și importurile tot cu 6,7% (la 195.000 tep), în 2025 cu 8,6% (la 2,31 milioane tep), respectiv cu 4,5% (la 185.000 tep), și în 2026 cu 10,2% (la 2,075 milioane tep), respectiv cu 2,5% (la 180.000 tep).
Conform proiectului Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, cărbunele rămâne o sursă importantă de producere a energiei electrice, acoperind în prezent 14% din producția totală de energie electrică la nivel național. Cărbunele este un combustibil strategic în susținerea securității energetice naționale și regionale, întrucât în perioadele meteorologice extreme, precum și în situații de criză energetică, acesta stă la baza rezilienței alimentării cu energie și a bunei funcționări a sistemului electroenergetic național, se menționează în proiect.
La începutul lui 2024, România a înregistrat o putere instalată netă pe bază de cărbune de 1.909 MW, însemnând o reducere semnificativă comparativ cu anul 2023, când puterea instalată netă a fost de 2.673 MW. România dispune de rezerve variate de cărbune (antracit, huilă, cărbune brun, lignit și turbă) localizate în 22 de bazine carbonifere în care au fost puse în evidență și cercetate 299
perimetre miniere.
