Comisia Europeană a aprobat acordarea de finanțări în valoare totală de aproximativ 1,4 miliarde euro, din Fondul pentru Modernizare alimentat cu încasări din vânzarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2), pentru proiecte investiționale de producție, transport și distribuție de energie electrică din România.
Suma este apropiată de cea anunțată recent de ministrul Energiei.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În total, Fondul pentru Modernizare a pus 2,4 miliarde euro la dispoziția a șapte țări beneficiare, pentru a contribui la modernizarea sistemelor lor energetice, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul energetic, industrial și al transporturilor și pentru a le sprijini să își îndeplinească obiectivele în materie de climă și energie pentru 2030, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.
România primește 1,391 miliarde de euro, Cehia - 520 milioane euro, Polonia - 244,2 milioane euro, Lituania - 85 milioane euro, Ungaria -74,3 milioane euro, Slovacia - 49,5 milioane euro și Croația - 40 milioane euro.
Alocarea de fonduri încheie cel de al treilea ciclu de investiții al Fondului pentru Modernizare și reprezintă o creștere bruscă a cheltuielilor în comparație cu ciclurile de investiții anterioare, notează Comisia.
Finanțat din veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, Fondul pentru modernizare urmărește să sprijine zece țări din UE cu venituri mai mici în tranziția lor către neutralitatea climatică, modernizându-le sectorul energetic și sistemele energetice în sens mai larg, sporind eficiența energetică și facilitând o tranziție echitabilă. Țările beneficiare sunt Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.
Termenul-limită până la care statele membre beneficiare trebuie să depună propuneri de investiții pentru a obține sprijin din partea Fondului pentru Modernizare în cadrul următorului ciclu de plăți este 16 august 2022 pentru propuneri neprioritare (investiții care nu intră în domeniile de prioritate ale fondului) și 13 septembrie 2022 pentru propuneri prioritare (investiții care intră în domeniile prioritare).
La finele lunii trecute, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat că România va primi peste 1,4 miliarde de euro prin Fondul pentru Modernizare în cadrul celui de-al treilea ciclu de investiții.
"Comisia Europeană a aprobat investițiile care se vor face prin Fondul pentru Modernizare. România are cea mai mare valoare aprobată: 970.974.456 euro pentru investiții prioritare și 470.130.117 euro pentru investiții neprioritare. CE a aprobat pentru Cehia - 390.000.000 euro pentru investiții prioritare și 130.000.000 euro pentru investiții neprioritare, Croația - 125.000.000 euro, Ungaria - 74.285.714 euro și Polonia 240.220.000 euro", a anunțat ministrul atunci.
Pe lista alocărilor pentru proiecte prioritare românești se află parcurile fotovoltaice pe care vrea să le construiască Complexul Energetic Oltenia ca parte a planului său de restructurare și decarbonare, mai multe investiții ale operatorului de transport și sistem Transelectrica, precum și extinderea și modernizarea unei rețele de distribuție a energiei.
Investițiile neprioritare aprobate constau în două proiecte de centrale pe gaze, cu putere instalată cumulată de 1.325 MW, ale aceluiași Complex Energetic Oltenia.
Fondul pentru Modernizare sprijină investițiile în producerea și utilizarea energiei electrice din surse regenerabile, eficiența energetică, stocarea energiei, modernizarea rețelelor energetice, inclusiv încălzirea centralizată, conductele și rețelele, precum și tranziția justă în regiunile dependente de carbon.
În primul an de funcționare, Fondul pentru modernizare a pus la dispoziție 898,43 milioane EUR pentru opt țări beneficiare pentru a contribui la modernizarea sistemelor lor energetice, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul energetic, industrial, al transporturilor și al agriculturii și pentru a le sprijini să își îndeplinească obiectivele în materie de climă și energie pentru 2030.
