Grupul austriac OMV, compania-mamă a OMV Petrom, susține că nu a primit nicio informație oficială, nici de la gigantul american ExxonMobil și nici de la Guvernul de la București, cu privire la intenția americanilor de a se retrage din proiectul de dezvoltare a zăcămintelor offshore de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep din sectorul românesc al Mării Negre, la care sunt parteneri cu OMV Petrom și operatori ai concesiunii.
CEO-ul OMV, Rainer Seele, a fost întrebat la recenta teleconferință cu analiștii piețelor financiare dedicată rezultatelor companiei pe primul semestru al anului despre evoluția negocierilor cu Guvernul privind fiscalitatea gazelor din Marea Neagră și dacă are vreun comentariu cu privire la recentele informații venite din România despre faptul că ExxonMobil ar putea lua în calcul retragerea din proiectul Neptun Deep.
Întrebările despre Neptun Deep au fost adresate de către un analist al băncii americane JP Morgan.
"Au fost niște schimbări în Guvernul României, continuăm să discutăm și să negociem cu Guvernul despre termenii și condițiile dezvoltării perimetrului offshore Neptun Deep. Până acum nu avem nicio informație oficială, nici de la ExxonMobil, nici de la Guvern, cu privire la modificări în acționariatul proiectului. Dacă vom avea, vom reveni (cu informația – n.r.)", a spus Seele.
Recent, în spațiul public au apărut și detalii din scrisoarea pe care cei de la ExxonMobil ar fi adresat-o OMV Petrom, Guvernului și ANRM, în care cei trei destinatari sunt informați că americanii vor fie să-și vândă sucursala locală care deține 50% din concesiunea Neptun Deep, fie să cedeze chiar participația la perimetru.
"Nu avem comentarii privind Exxon. Întrebările trebuie adresate acestuia. (…) Pe partea de operare este un document confidențial și nu facem comentarii legate de un document confidențial”, a spus recent și CEO-ul OMV Petrom, Cristina Verchere, chestionată de jurnaliști pe acest subiect.
La ultima teleconferință cu analiștii a ExxonMobil, desfășurată tot recent, oficialii companiei americane nu au făcut nici o referire la România, oferind însă detalii despre programul lor de vânzări de active de producție de hidrocarburi.
ExxonMobil deține, alături de OMV Petrom, concesiunea perimetrului offshore de gaze naturale de mare adâncime Neptun Deep, unde în 2012 a fost efectuată cea mai mare descoperire de hidrocarburi din sectorul românesc al Mării Negre. Fiecare companie deține câte 50% din drepturile aferente concesiunii, iar americanii sunt operatori ai acesteia.
Anul trecut, autoritățile de la București au luat numeroase măsuri care au descurajat investițiile în explorarea și exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale, cum ar fi Legea offshore, care majorează semnificativ povara fiscală suportată de companiile concesionare din Marea Neagră și le obligă să-și vândă minimum 50% din producție pe bursele din România, măsuri care au făcut ca OMV Petrom și ExxonMobil să amâne luarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep și să prelungească cu 15 ani acordul de concesiune semnat cu statul român.
Ulterior, OUG nr. 114/2018, adoptată la finalul anului, a introdus plafonarea prețului la gaze pentru consumatorii casnici și producătorii de energie termică pentru populație și a majorat de 20 de ori, de la 0,1% la 2%, contribuția bănească datorată ANRE.
Seele a mai spus că, deși OMV este implicată în proiectul gazoductului Nord Stream 2, grupul susține și menținerea actualei rute de import în Europa a gazelor rusești produse de Gazprom, prin Ucraina. Seele a făcut această declarație răspunzând unor întrebări ale unui analist rus de la Deutsche Bank, despre ce crede cu privire la negocierile Rusia-Ucraina pe marginea încheierii unui noi contract de tranzit al gazelor rusești și cum vor afecta diferitele rezultate posibile ale negocierilor business-ul OMV.
"Trebuie să mă gândesc de două ori ce să răspund la întrebarea ta. Nu am un glob magic de cristal, iar cei de la Gazprom nu mă țin la curent cu evoluțiile negocierilor cu Naftogaz. Din punct de vedere al OMV, noi sprijinim continuarea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina, din mai multe motive. În primul rând, finanțăm proiectul Nord Stream 2 pentru că reprezintă o diversificare a rutelor de import și nu o înlocuire a actualelor rute de import (cele prin Ucraina – n.r.). În al doilea rând, ne dorim păstrarea actualei rute, întrucât marea majoritate a volumelor de gaze pe care le importăm în prezent în Austria vin prin Ucraina. Devreme ce jumătate din importurile austriece de gaze vin prin această rută, avem interesul ca această rută să fie utilizată și în viitor. Mă bucur că părțile direct implicate (Rusia, Ucraina, UE – n.r.) au decis să reînceapă discuțiile despre rezervarea de capacitate de tranzit. Nu mă aștept să se ajungă mâine la o înțelegere. Va fi nevoie de timp pentru a se ajunge la un numitor comun", a afirmat Rainer Seele.
Veniturile Transgaz din tranzitul gazelor rusești pe teritoriul României pot scădea cu peste două treimi după expirarea actualelor contracte cu gigantul rus de stat Gazprom, iar programul de investiții al companiei este ambițios, însă prezintă totodată risc de execuție, estimează agenția de evaluare financiară Fitch, în primul raport de rating emis pentru operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, controlat de stat prin Ministerul Economiei. În urmă cu un an, după cum a relatat atunci Profit.ro, o altă agenție majoră de evaluare financiară, Standard&Poor’s, a modificat perspectiva ratingului de credit al Transgaz de la "stabilă" la "negativă", printre motivele retrogradării numărându-se "posibilele presiuni privind lichiditatea și incertitudini pe termen lung legate de poziția afacerii de transport gaze a Transgaz, având în vedere modificările potențiale ale rutelor principale de transport gaze din Europa Centrală și de Est dacă fluxul fizic al gazelor rusești prin Ucraina este înlocuit cu noi rute", potrivit S&P.
