În urma consultărilor cu reprezentanți ai mai multor sectoare de activitate, inclusiv din domeniul portuar, Ministerul Finanțelor analizează și posibilitatea reducerii cotei de impozitare, relevă un document oficial al ministerului, analizat de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Potrivit documentului citat, atât sindicatele portuare, dar și organizații patronale au reclamat faptul că plata impozitului pe construcții speciale va conduce la deteriorarea semnificativă a situației financiare a companiilor de stat din domeniul portuar, Portul Constanța fiind principalul plătitor al taxei.
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
De ce este important: Impozitul pe construcții speciale, cunoscut drept ”taxa pe stâlp” și reintrodus subit în ultimel zile ale anului trecut, este de 1% din valoarea construcțiilor din patrimoniul companiilor. Taxa de stâlp se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii brute contabile a construcțiilor, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit local pe clădiri către primării.
Ordonanța ”trenuleț”, prin care a fost reintrodus acest impozit, redus la 1% de la 1,5% cum era propus în proiect, estima inițial la circa 7 miliarde lei veniturile din taxa pe stâlp, dar criteriile de aplicare vor fi definitivate abia după discuții cu mediul de afaceri. Astfel, veniturile din această taxă nu mai pot fi estimate la acest moment.

Astfel, pentru a analiza impactul aplicării începând cu 1 ianuarie 2025 a impozitului pe construcții, Ministerul Finanțelor a organizat mai multe întâlniri cu organizaiile reprezentative ale unor sectoare de activitate, inclusiv cu reprezentanții care desfășoară activități in domeniul portuar, indică documentul citat.
În cadrul acestor discuții, Federația Națională a Sindicatelor Portuare Constanța-România a subliniat că, ținând cont de specificul și scopul construcțiilor hidrotehnice, acestea aparțin infrastructurii esențiale pentru siguranța navigației și sunt date în concesiune administrațiilor portuare și de căi navigabile.
Totodată, arată documentul citat, Fondul Proprietatea, acționar minoritar al unor societăți cu capital majoritar din domeniul infrastructurii navale (Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile S.A., Compania Națională Administrașia Porturilor Dunării Fluviale S.A., Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime S.A.), a reclamat faptul că ”plata impozitului va conduce la deteriorarea semnificativă a situației financiare a companiilor, aspect care va determina și creșterea substantialã a tarifelor și, în unele cazuri, imposibilitatea de a asigura cofinanțarea proiectelor europene aflate în derulare”.

Portul Constanța, afectat semnificativ
Profit.ro a relatat încă de la începutul anului că operatorul portului Constanța, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, controlată de Ministerul Transporturilor cu 80% din capital, ar avea de plătit în contul celebrei ″taxe de stâlp″, reinstituită de Guvern de la 1 ianuarie, echivalentul a peste 21% din veniturile totale înregistrate în 2023, conform chiar estimării proprii a companiei.
De altfel, conform sumelor achitate la bugetul de stat în perioada 2014-2016 de către companiile portuare, reprezentând impozit pe construcții - introdus în 2014 și eliminat începând cu 1 ianuarie 2017 - similar cu actualul impozit pe constructii speciale, Portul Constanța a fost cel mai afectat și în acea perioadă.

În acest context, Finanțele arată că sunt analizate toate efectele financiare ale taxei pe stâlp, inclusiv posibilitatea reducerii cotei actuale.
”Aspectele și efectele financiare ale așezării impozitului sunt analizate cu atenție, urmând a se stabili măsurile care vor fi luate, inclusiv posibilitatea reducerii cotei de impozitare”, arată documentul oficial.
Guvernanții atrag însă atenția că România se află în procedura de deficit excesiv, iar Comisia Europeană a atenționat cu privire la faptul că nu a luat toate măsurile necesare pentru reducerea deficitului. În noul pachet de guvernanță revizuit la nivelul Uniunii Europene, România a stabilit cu Comisia o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar pe care trebuie să o respecte.