În contextul în care 396 milioane euro din cererea de plată numărul 3 pentru proiecte din PNRR vor fi suspendate pentru numirile unor demnitari în consiliile de administrație ale companiilor de stat din domeniul energiei, guvernanții pregătesc scutirea mai multor companii de stat de la regulile mangamentului corporativ, argumentând că e vorba de societăți mici, cu puțini angajați și cifră de afaceri sub 250.000 euro. Conducerea acestor companii ar urma să fie asigurată de un ”administrator”, conform datelor analizate de Profit.ro.
De ce este important: Profit.ro a relatat anterior că 396 milioane euro din cererea de plată numărul 3 vor fi suspendate pentru numirile unor demnitari în consiliile de administrație ale companiilor de stat din domeniul energiei. În conducerile mai multor companii din energie au fost numiți secretari de stat sau directori din ministere, în condițiile în care legislația națională permite astfel de numiri, dar Comisia Europeană, respectiv OECD, la care România vrea să adere, le consideră practici imorale.
Mai este important: Ca urmare, Guvernul a fost forțat să adopte, prin ordonanță de urgență, prevederi legale care să nu mai permită includerea demnitarilor în procedurile de selecție a Consiliilor de Administrație (CA) ale companiilor de stat.
Numărul de membri ai CA din întreprinderile publice din România este stabilit de lege sau de statutul companiei. Potrivit dispozițiilor O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanța corporativă, consiliului de administrație/supraveghere este format din 3 până la un maxim de 7 membri, în funcție de specificul (R.A., S.A., S.R.L.) și mărimea (cifră de afaceri și număr personal) întreprinderii publice.
Considerând că acest cadru legislativ a fost creat pentru realizarea unui management perfomant la nivelul marilor companii cu capital majoritar sau integral de stat, reprezentanții actualei puteri au pregătit un proiect care vizează excluderea de la aceste prevederi a societăților cu capital de stat ”cu cifre mici de afaceri și cu până la 10 angajați”.
Inițiatorii susțin că în această ultimă categorie se disting societățile aflate sub autoritatea unităților administrativ-teritoriale, cu obiect principal de activitate din sfera serviciilor comunitate de utilități publice (de exemplu, societăți comunale de salubrizare), ”care au cifre de afaceri sub 250.000 euro anual și un număr de 3-10 angajați”.
În cazul acestor societăți, susțin autorii proiectului, aplicarea prevederilor conduce situații în care o societate din sfera serviciilor comunitate de utilități publice cu 2-3 angajați, trebuie să constituție un consiliu de administrație fomat din 3-7 membri.
”Această situație este evident împotriva principiilor managementului eficient, pentru că determină costuri suplimentare inutile pentru micile societăți, impunând unei microsocietăți un management specific companiilor cu cifre de afaceri de milioane de euro și mii de angajați”, arată inițiatorii măsurii propuse.
Pentru aceste motive, inițiatorii propun ca excluderea de la management corporativ nu doar a întreprinderilor locale, ci a tuturor companiilor de stat cu cifră de afaceri sub 250.000 euro și cu cel mult 10 angajați.
Astfel, ar urma să fie exceptate de la conducerea printr-un consiliu de administrație ”societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și societățile aflate sub autoritatea unităților administrativ-teritoriale, cu obiect principal de activitate din sfera serviciilor comunitate de utilități publice, cu o cifră anuală de afaceri de până la 250.000 euro și cu cel mult 10 angajați.
Adminstrarea și supravegherea acestor companii se va realizează de către un administrator, mai prevede proiectul, care nu menționează cum va fi selectat sau numit acest administrator.
Conform datelor oficiale prezentate de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), la finele anului 2023, 140 întreprinderi publice centrale (10,6%) și 1.182 întreprinderi publice locale (89,4%) aplicau prevederile Ordonanței de Urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice pentru implementarea principiilor de guvernanță corporativă la întreprinderile de stat.
Cele 140 întreprinderi publice centrale erau distribuite în trei forme juridice principale:
- Societăți pe acțiuni (SA): 125 de întreprinderi, reprezentând 89% din total;
- Regii autonome (RA): 10 întreprinderi, reprezentând 7% din total;
- Societăți cu răspundere limitată (SRL): 5 întreprinderi, reprezentând 4% din total.
Cele 1.182 de întreprinderi publice locale erau organizate astfel:
- Societăți pe acțiuni (SA): 262 de întreprinderi, reprezentând 22% din total;
- Regii autonome (RA): 79 întreprinderi, reprezentând 7% din total;
- Societăți cu răspundere limitată (SRL): 841 întreprinderi, reprezentând 71% din total.
Fiecare categorie are un rol specific în furnizarea de servicii publice, distribuite pe cele 836 de unități administrativ-teritoriale (consilii județene, consilii locale, asociații de dezvoltare intercomunitară).
Deși întreprinderile centrale reprezintă doar 10,6% din numărul total al companiilor publice, ele generează 94,6% din profitul net agregat al sectorului public antreprenorial. Întreprinderile centrale generează aproximativ 79,5% din cifra de afaceri totală, demonstrând o capacitate economică mult mai mare comparativ cu entitățile locale.
Întreprinderile publice asigură locuri de muncă pentru aproximativ 245.692 persoane, cu o pondere mai mare (61%) în cadrul întreprinderilor centrale. Productivitatea (cifră de afaceri/angajat) în întreprinderile centrale este de aproximativ 2,5 ori mai mare: centrale: 489.541 lei/angajat, pe cînd cele locale 197.757 lei/angajat.
În acest context, AMEPIP pune însă la îndoială eficiența managementului în companiile de stat locale.
”Diferența majoră de profitabilitate și productivitate între întreprinderile centrale și locale ridică întrebări cu privire la eficiența managementului și utilizarea resurselor în întreprinderile locale. Datele sugerează existența unui potențial semnificativ de optimizare în sectorul întreprinderilor publice locale, care, deși numeroase, generează o valoare economică relativ redusă”, arată agenția care mnitorizează companiile de stat.
