Un proiect depus de către liderii PSD, Marcel Ciolacu, și PNL, Nicolae Ciucă, la Parlament prevede majorarea unor pedepse pentru fapte de evaziune, cum este cazul celor săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. Premierul Ciolacu a transmis în mai multe rânduri că vede combaterea evaziunii ca una dintre potențialele surse importante de venituri la buget. Revine incriminarea penală a faptei de nereținere la sursă a uneia dintre cele 19 taxe, impozite și/sau contribuții pentru care se sancționează în prezent doar faptele de reținere și neplată, precum și de încasare și neplată. Apare și pedeapsa de până la 15 ani pentru prejudicii de peste 1 milion de euro aduse la TVA bugetului de stat, în timp ce DNA și DIICOT vor investiga marile cazuri de evaziune, schimbare anunțată anterior de către Profit.ro.
Autoritățile au intenționat și în trecut incriminarea nereținerii la sursă, dar au renunțat, în urma argumentelor aduse de mediul privat că se poate ajunge la posibila sancționare în cazurile în care ANAF la control concluzionează că un contribuabil nu a interpretat corect legea și nu a reținut la sursă sau nu a reținut suficient. Ar fi riscat închisoarea, astfel, și contribubili care au acționat de bună credință, dar au interpretat legea diferit față de autorități.
"Prin adoptarea acestor modificări se va obtine o creștere a eficienței folosirii resurselor materiale și umane ale statului precum și responsabilizarea subiecților de drept în sensul respectării dispozițiilor legale privitoare Ia controlul vamal asupra bunurilor și mărfurilor care ar trebui plasate sub un regim vamal și îndeplinirea obligatiilor fiscale. Totodată, prevenirea evaziunii fiscale și recuperarea mai rapidă a prejudiciilor contribuie în mod direct la reducerea decalajului fiscal la TVA (GAP), ca premisă pentru creșterea veniturilor colectate. Prezentul act normativ consolideaza mediul concurențial corect și conduce la reducerea drastică a concurenței neloiale generate de cei care își creează un avantaj nelegal prin sustragerea de la indeplinirea obligatiilor fiscale. Măsurile adoptate prin legea propusă vor conduce la o gestionare eficientă a cauzelor penale și la o îmbunătățire accentuată a colectării cu impact durabil asupra creșterii veniturilor bugetare", afirmă inițiatorii.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Principalele prevederi ale proiectului:
- revine sancționarea, potrivit legislației aspre în vigoare din martie 2022, a faptei de nereținere la sursă a unor taxe, impozite și contribuții. Sancțiunea este 1 - 5 ani de închisoare sau amendă. (Autoritățile au intenționat și în trecut să sancționeze nereținereea la sursă a celor 19 taxe, impozite și contribuții prevăzute în anexa Legii de combatere a evaziunii, dar au renunțat)
- crește de la 2-8 ani în prezent la 3-10 ani pedeapsa pentru fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, cum ar fi:
- a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
- b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
- c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive;
- d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
- e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
- f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
- g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală și ale Codului de procedură penală.
(punctele c), d) și e) se modifică pentru a face referire la factura electronică și medii de stocare electronice.)
- se introduc în rândul faptelor de evaziune sancționate cu pedeapsa mărită, de 3-10 ani:
- folosirea de către contribuabil, cu rea-credință, a sistemului național privind factura electronică e-Factura, în vederea creării aparenței de legalitate a unor operațiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacțional real al bunurilor/serviciilor;
- utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale;
- se relaxează termenii în care, în cazurile de evaziune mare, se majorează pedeapsa minimă și cea maximă, având în vedere creșterea prin proiect a sancțiunii pentru orice astfel de fapte de la 8 la 10 ani:
- dacă prejudiciul este mai marede 500.000 euro (în prezent 100.000 de euro), limita minimă a pedepsei se majorează cu 3 ani (acum 5 ani)
- dacă prejudiciul este mai mare de 1 milion de euro, limita minimă se majorează cu 5 ani (acum 7 ani).
- se introduce un nou paragraf de sancționare a prejudiciilor cauzate din evaziune la TVA. Dacă în prezent se aplică o sancțiune cu închisoare de la 7 la 15 ani la prejudicii de peste 10 milioane de euro aduse bugetului UE, un paragraf propus acum de inițiatori introduce închisoare de la 7 la 15 ani și pentru prejudicii de peste 1 milion de euro aduse la TVA bugetului de stat.
"Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi orice acțiune sau inacțiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase având ca efect diminuarea cu cel puțin 1 milion de euro, în echivalentul monedei naționale, a resurselor bugetului de stat"- se introduce și sintagma de declarații electronice
- se va sancționa cu închisoare de la 3 la 10 ani sau cu amenda "operațiunea de creditare efectuată în mod direct sau indirect de către orice persoană fizică, având drept scop efectuarea unor plăți cu sume de bani care provin din omisiunea evidentierii în actele contabile, a operațiunilor comerciale efectuate și/sau a veniturilor realizate, a unuia sau mai multor contribuabili."
"Art. 9"3 Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amenda operațiunea de creditare efectuată în mod direct sau indirect de către orice persoană fizică, având drept scop efectuarea unor plăți cu sume de bani care provin din omisiunea evidentierii în actele contabile, a operațiunilor comerciale efectuate și/sau a veniturilor realizate, a unuia sau mai multor contribuabili."
"Experiența instituțională a relevat faptul că creditarea societăților, în mod deosebit prin utilizarea numerarului. de către asociați, acționari ori de către alte persoane care în mod formal sau informal sunt implicate in conducerea acestora, se regăsește în foarte multe situații în imediata vecinătate a infracțiunilor de evaziune fiscală. În fapt, veniturile nedeclarate, respectiv sumele încasate din activitatea ilegala derulata pe seama societății administrate, direct sau indirect, sunt reintroduse in societate prin disimularea unor operațiuni de creditare a acesteia. Astfe, starea de fapt fiscală este denaturată, diminuándu-se veniturile impozabile ale societății și creanțele fiscale datorate bugetului general consolidat al statului. Totodată, societatea este privată de resursele financiare proprii, necesare pentru derularea optimă a activității și înregistrează o creștere a datoriei către creditori care procură fonduri tocmai din utilizarea nelegală a societății, respectiv a patrimoniului acesteia. În plus, această finanțare disimulată creează premisele devalizării societății prin restituirea în mod necuvenit către creditor a unor sume pe care societatea le obține din activitate licită. Utilizarea acestui mecanism de finanțare disimulată a societății indică reaua-crediuță a creditorului, această faptă fiind în strânsă legătură cu infracțiunile de evaziune fiscală, prin crearea unei aparențe de legalitate și disimularea adevăratei naturi a provenienței fondurilor utilizate", argumentează inițiatorii. - prejudiciile de peste 5 milioane de lei din anumite fapte de evaziune vor fi investigate de către DIICOT și DNA. (această măsură a fost anunțată anterior de către Profit.ro)
