O nouă probă este pregătită să fie introdusă pentru examenul național de bacalaureat, cu argumentul că astfel va crește nivelul de sănătate a tinerilor. Noua probă va fi educația fizică și sport sau, mai exact, "evaluarea competențelor motrice formate pe durata învățământului liceal, pentru elevii apți din punct de vedere medical să desfășoare activități de educație fizică și sport".
Propunerea a fost avansată în Parlament chiar de Putere, într-un proiect în care este invocat faptul că, din anul 2016, 1 din 3 tineri nu face sport, iar 9 din 10 tineri petrec 8 ore pe zi în fața televizorului, pe internet sau cu jocurile video.
Lipsa activităților fizice omoară la fel de mulți oameni ca și fumatul, mai arată inițiatorii, 1 din 10 decese premature fiind cauzate de sedentarism.
”Programa încărcată și numărul de ore crescut pentru disciplinele teoretice determină elevii și tinerii să acorde din ce în ce mai mult timp activităților de studiu și foarte puțin sau deloc mișcării și sportului. Efortul intelectual al elevilor și studenților nu este completat cu activități sportive la nivel de unitate de învățământ prin care aceștia să își pună în mișcare mușchii și corpul”, susțin autorii proiectului.
Aceștia mai afirmă că, în pofida benificiilor pe care sportul le aduce sănătății copiilor, ”elevii și părinții acestora sunt mai preocupați de discipline precum matematica și limba română și de multe ori tratează sportul ca pe o activitate inutilă, de unde copiii pleacă murdari, transpirați și obosiți”.
Prin urmare, proiectul prevede introducerea unei noi probe obligatorii la examenul național de bacalaureat, și anume proba ”practică de evaluare a competențelor motrice formate pe durata învățământului liceal, pentru elevii apți din punct de vedere medical să desfășoare activități de educație fizică și sport”.
Parlamentarii propun și numărul de ore obligatorii de educație fizică și sport în cazul fiecărui ciclu de învățământ.
Astfel, personalul didactic din unitățile de educație timpurie antepreșcolară va organiza cel puțin 2 ore de ”activități psihomotrice” săptămânal pentru fiecare grupă de copii, în timp ce pentru învățământul preșcolar și primar sunt prevăzute 3 ore de activități psihomotrice, respectiv educație fizică.
Pentru învățământul gimnazial și liceal sunt stabilite organizarea a minimum 3 ore de educație fizică săptămânal în trunchiul comun și 2 ore de ”colectiv sportiv (sport competițional)” în curriculum-ul la decizia școlii.
Pentru învățământul superior, educația fizică este stabilită ca disciplină de învățământ cu frecvență de minimum 2 ore săptămânal pe parcursul fiecărui semestru, prevăzută în planurile de învățământ peste numărul de ore alocat pe profiluri, și opțional 2 ore de sport competițional pe ramura de sport sau grupe sportive.
Orele de educație fizică din învățământul primar vor putea fi predate de învățători și institutori, fiind incluse în norma acestora.
Orele de educație fizică din învățământul primar pot fi predate și de profesorii pentru învățământul primar de la grupa sau clasa respectivă, în cadrul activităților postului, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii ori certificatul de competență. În cazul în care nu fac dovada calificării, orele de educație fizică din învățământul primar vor fi predate și de profesorii cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora.
Inițiatorii legii susțin, odată cu depunerea proiectului, că educația fizică trebuie să fie inclusă ca obiectiv major în proiectul de țară al României pe termen lung, iar până în 2020 să fie alocat 1% din PIB pentru tot ce înseamnă activități sportive.
La elaborarea proiectului, mai arată autorii, au fost consultați specialiști din domeniul sportului din mediul preuniversitar și superior din mai multe județe, profesori de educație fizică și sport, directori de unități de învățământ preuniversitar, decani ai facultăților de educație fizică din țară, precum și cu reprezentanți ai autorităților administrației publice locale.
