O comisie din Camera Reprezentanților din SUA - dominată de democrați - a votat pentru a face publice declarațiile fiscale ale fostului președinte Donald Trump pe o perioadă de șase ani, decizia punând capăt unei bătălii juridice ce durează de ani de zile, relatează AFP și BBC.
Aleșii americani au votat marți în favoarea publicării declarațiilor fiscale ale fostului președinte republican Donald Trump, care a dorit ca acestea să rămână private. Înainte de vot, congresmenii democrați nu excludeau posibilitatea de a face publice declarațiile fiscale imediat după aprobare, dar data exactă a publicării lor nu era încă cunoscută imediat după vot, scrie News.ro.
Donald Trump, care a intrat din nou în cursa pentru Casa Albă din 2024, nu-și făcuse publice declarațiile fiscale, spre deosebire de toți predecesorii săi din anii 1970 încoace, ceea ce a ridicat numeroase întrebări cu privire la conținutul acestora.
O comisie a Camerei Reprezentanților, care se ocupă de chestiuni fiscale și care are o majoritate democrată, a votat marți cu 24 de voturi la 16 în favoarea publicării declarațiilor fiscale ale miliardarului, pentru perioada 2015 și 2020. Toți membrii democrați au votat „pentru” și toți republicanii „împotrivă”.
Comisia Congresului a cerut timp de mai bine de trei ani documentele trimise de miliardar la Fisc, dar acesta a refuzat să le ofere. Curtea Supremă le-a dat în cele din urmă dreptate congresmenilor, la sfârșitul lunii noiembrie.
Doar câțiva oficiali din Congres au putut avea acces la ele până acum.
Lipsa de transparență a lui Donald Trump, care a făcut din averea sa un argument de campanie, a alimentat ani de zile speculații cu privire la amploarea averii sale sau la potențiale conflicte de interese.
Compania familiei sale, Trump Organization, a fost găsită vinovată la începutul lunii decembrie de fraudă financiară și fiscală, la finalul unui proces la New York în care fostul președinte republican nu a fost judecat personal.
Kevin Brady, un membru republican al Comisiei financiare din Congres, a avertizat înainte de votul de marți că posibila publicare a documentelor „ar deschide ușa” legislatorilor de a avea puteri „aproape nelimitate” pentru a-și urmări dușmanii politici prin obținerea și publicarea declarațiilor fiscale private ale acestora. „Chiar dacă democrații insistă că acest lucru nu este politic, graba lor de a publica documentele, după un proces grăbit și neglijent, arată că motivele lor sunt într-adevăr politice”, se spune într-o declarație a congresmenilor republicani.
Președinții americani nu sunt obligați prin lege să își facă publice declarațiile fiscale, dar timp de decenii au făcut acest lucru în mod voluntar. Fostul președinte Trump a luptat însă din răsputeri pentru a-și proteja declarațiile fiscale.
Nu este clar când va vedea publicul documentele financiare, care provin din perioada 2015-2020, adică din perioada în care Trump candida la președinție și când a servit ca președinte la Casa Albă. Lloyd Doggett, un democrat texan care face parte din comisie, a declarat pentru CNN că publicarea dosarelor ar putea dura „câteva zile”, pentru a redacta informații personale, cum ar fi numerele de securitate socială.
Declarațiile ar putea oferi informații asupra finanțelor lui Donald Trump, inclusiv asupra activelor sale, surselor de venit, contribuțiilor caritabile, dar și asupra posibilelor împrumuturi datorate unor entități străine.
În 2016, Trump a devenit primul candidat la președinție de la Richard Nixon, în 1972, care a refuzat să își facă publice declarațiile fiscale în timpul campaniei electorale. La momentul respectiv, el a declarat că va face acest lucru după ce se va încheia un audit al Serviciului Fiscal Intern. Cu toate acestea, marți, democrații din comisie au declarat că Trump nu a fost de fapt supus niciunui audit în 2016 și că Serviciul de Venituri Interne nu și-a început auditul oficial până în 2019.
Comisia din Camera Reprezentanților a solicitat pentru prima dată declarațiile atunci când democrații au preluat conducerea camerei inferioare a Congresului, în 2019. Comisia, citând o lege federală care îi permite să solicite acces special la declarațiile fiscale individuale, a declarat că informațiile erau necesare ca parte a unei revizuiri a legislației fiscale federale. Cu toate acestea, criticii republicani au replicat că astfel de explicații au fost doar un pretext pentru a avea acces la documentele financiare ale lui Trump.
Administrația Trump a refuzat să coopereze pentru a da curs solicitării comisiei, ceea ce a dus la o bătălie juridică de durată care s-a încheiat în momentul în care Curtea Supremă a SUA, deși dominată de conservatori, a confirmat - într-o opinie nesemnată - o hotărâre a unei curți de apel potrivit căreia democrații aveau dreptul să aibă acces la respectivele declarații.
În 2020, „The New York Times” a obținut, printr-o scurgere de documente, copii ale declarațiilor fiscale pe 18 ani ale lui Donald Trump. Într-o serie de articole pe această temă, ziarul a relatat că președintele nu a plătit niciun impozit federal în 10 dintre cei 18 ani și doar 750 de dolari în fiecare dintre primii doi ani petrecuți la Casa Albă. De asemenea, publicația a dezvăluit că președintele de atunci se afla într-o luptă cu Serviciul de Venituri Interne cu privire la legitimitatea unei rambursări de taxe în valoare de 72,9 milioane de dolari pe care o solicitase și că avea o datorie de peste 400 de milioane de dolari, datorie ce trebuia plătită până în 2024.
Un reprezentant al conglomeratului de afaceri al lui Trump a negat la momentul respectiv acuratețea relatărilor din „New York Times”. Copiile oficiale ale declarațiilor fiscale ale fostului președinte, care ar trebui acum să fie publicate înainte ca republicanii să preia controlul Congresului la 3 ianuarie, ar trebui să rezolve problema.
Votul din Comisia financiară a Congresului a avut loc la o zi după ce o altă comisie din Congres condusă de democrați a cerut Departamentului de Justiție al SUA să îl pună sub acuzare pe fostul președinte pentru insurecție și alte acuzații penale legate de revolta din ianuarie anul trecut a susținătorilor săi, care au luat cu asalt Capitoliul, un atac soldat cu cinci morți.
