Unul dintre oficialii Autorității de Supraveghere Financiară crede că singura salvare pentru șoferii care plătesc asigurări RCA tot mai scumpe este ca statul să intervină pe piață. O idee cel puțin ambițioasă , pentru că ar însemna ca Eximasig, ca reprezentant al statului pe piața liberă, să își asume pierderi, aceasta fiind singura modalitate de a vinde la un preț mic o poliță care presupune costuri din ce în ce mai mari cu plata despăgubirilor.
Cel mai probabil , reprezentantul ASF nu a auzit sau nu a fost interesat de cumplitul accident suferit de piața asigurărilor, mașina firavă care a trecut prin diverse faze de tunning de fațadă începând cu anii 2005-2006.
La 180 de km la oră, cu motorul supraturat, mașina s-a lovit frontal de zidul din capătul autostrăzii. Rezultatul: un deces și încă cel puțin două victime rănite grav. Astra Asigurări nu a supraviețuit, Carpatica Asig este în comă profundă, aproape de starea vegetativă, în timp ce Euroins trăiește doar datorită unor perfuzii periodice cu sânge insuficient și de proveniență neclară. Toate trei, au gonit cu aceeași viteză pe pista RCA. Fără revizii la zi și cu plăcuțele de frână tocite.
Dacă nu cumva în laboratoarele Parlamentului sau ale ASF a fost descoperită formula magică ce va putea permite vânzarea RCA pe profit, la prețuri ușor digerabile pentru toate categoriile de șoferi, statul se va trezi în exact aceeași situație cu acționarii celor trei firme mai sus menționate. Adică, va trebui să aducă bani "de acasă" pentru a nu încălca regulile instituite chiar de Stat, prin falanga ASF. Asta dacă nu se dorește ca Eximasig să "se ajusteze" prin întârzieri la plata daunelor sau prin plăți parțiale.
Numai că, spre deosebire de acționarii firmelor private, care nu au vrut sau nu au avut cu ce să facă majorările de capital, Statul nici nu va avea voie să întreprindă o astfel de acțiune fără să riscăm, ca țară, sancțiuni severe din partea Uniunii Europene pentru încălcarea regulilor ajutorului de stat. Guvernul este forțat să renunțe, treptat, la ajutoarele acordate propriilor companii din energie sau transporturi, de exemplu, însă se va apuca să subvenționeze prețul asigurărilor auto.
Până aici, poziția reprezentantului ASF poate fi măcar parțial înțeleasă și discutată. Când vine vorba despre modalitatea prin care Statul va putea deveni jucător activ pe zona RCA, deja pare că avem de-a face cu o ruptură logică sau cu o întoarcere la principiile "capitalismului original" din anii ’90. Oficialul Autorității spune că este nevoie de o "liberalizare a accesului la piața RCA".
Însă tot domnia sa detaliază și arată că Eximasig ar urma să practice "prețuri rezonabile" (înțelegem că acesta va fi un obiectiv fixat, nu o opțiune de piață) și, mai mult, că aceste prețuri vor fi stabilite în funcție de un "tarif standard orientativ" calculat de un consultant contractat de ASF. Nu în ultimul rând, reprezentantul supraveghetorului pieței arată că toate acestea se vor putea întâmpla "dacă există voință politică".
Potrivit definiției, termenul "liberalizare" se referă la o "relaxare a restricțiilor impuse de Guverne sau alte autorități ale statului în domeniul social, politic sau economic" . În unele situații, arată definiția, conceptul de "liberalizare" este similar cu "dereglementare".
Este greu de înțeles, în aceste condiții, cum se poate face liberalizarea prin introducerea, ca urmare a manifestării "voinței politice", a unor "tarife standard orientative" care să ajute o societatea de Stat să practice, pe o piață liberă, "prețuri rezonabile".
În particular, oficialul ASF s-a referit la liberlizarea condițiilor pentru obținerea autorizației pentru subscrierea RCA pe teritoriul României, mai precis la eliminarea condițiilor privind numărul minim de agenții și de specialiști în evaluarea daunelor.
Chiar și așa, însă, în contextul discuției despre Eximasig (care nu are nici rețea și nici specialiști), nu ar fi vorba despre o liberalizare ci, dimpotrivă, despre facilitarea accesului Statului la o piață liberă. Contradicția în termeni este cu atât mai evidentă, cu cât piața RCA din România a fost deschisă tuturor, inclusiv acelor firme care au demonstrat, în timp, că nu pot respecta normele stabilite chiar de ASF.
Nimeni nu s-a plâns vreodată că i-a fost restricționat dreptul de a vinde RCA la noi în țară, însă au existat destule cazuri în care asigurătorii au renunțat, din proprie inițiativă, definitiv sau temporar, la vânzări, motivul fiind de fiecare dată același: RCA aduce pierderi.
Intențiile manifestate recent de către o firmă mică din Bulgaria, fără experiență în zona auto, în ceea ce privește intrarea pe piața locală sună a glumă, în condițiile în care jucători de talie mult mai mare prezenți deja în România, se "autoexclud" prin stabilirea unor cotații de preț voit inaccesibile. Cât despre intrarea unor nume mari din afara țării ...
Așadar, în realitate, partea din ASF care susține transformarea Eximasig în "salvatorul pieței RCA" se gândește, mai degrabă, la o nouă formă de reglementare decât la deschiderea pieței.
Poate nu întâmplător, varianta Eximasig a fost avansată și de mai mulți parlamentari și agreată de transportatori, al căror lobby în mediul politic pare extrem de eficient. O precizare importantă în condițiile în care membrii Consiliului ASF sunt numiți sau, după caz, demiși, prin negociere politică, de către Parlamentari.