Imaginea unei țări este strâns legată de primul contact pe care îl au turiștii și investitorii cu aceasta, iar aeroportul principal al țării, unul dintre cele mai importante puncte de intrare, reprezintă una dintre cele mai bune cărți de vizită pentru orice țară care își dorește să se promoveze într-un mod pozitiv. Prin urmare, este esențial ca un aeroport precum Otopeni să ofere o primă impresie bună, care să promoveze țara într-un mod adecvat și să contribuie la atragerea cât mai multor turiști și investitori.
Aeroportul principal din România, Henri Coandă din Otopeni, este adesea primul loc în care turiștii și investitorii sunt expuși la imaginea țării. Coboară din avion, traversează terminalul nou, trec de controlul pașapoartelor și…surpriză! Reclamele la jocuri de noroc domină aeroportul (iar nu cultura bogată sau peisajele impresionante ale României) și contribuie, inevitabil, la prima impresie pe care o au atât turiștii, cât și potențialii investitori, dar și românii care se întorc în țară după mai mult sau mai puțin timp petrecut în afara României (și care sunt “loviți” încă de la intrare de imagini potențial “frustrante” legate de stadiul de evolutie al societății românești care pare că îi primește cu… cazinourile deschise).
Faptul că publicitatea din aeroport poate propaga asupra țării o imagine negativă este confirmat de practica din alte țări care, din contra, evită acest gen de “promovare” și optează pentru promovarea marilor succese naționale, fie că acestea sunt antreprenoriale, turistice, sportive sau de alt gen.
Concluzia de la mijlocul articolului este legată de importanța unei strategii coerente de promovare a imaginii României, care să pună accentul pe valorile pozitive ale țării și să asigure o primă impresie pozitivă pentru turiști și investitori.
Această situație nefericită reflectă actuala lipsa a unei strategii coerente de brand, lăsând astfel loc pentru eșecuri prea puțin conștientizate, dar dureroase. România este o țară cu multe de oferit, de la istoria sa bogată, la peisajele pitorești si până la orașe vibrante și alte multe puncte forte. Cu toate acestea, eforturile sale actuale de marketing nu reușesc să le evidențieze pe acestea. Este timpul ca România să adopte o abordare mai strategică în promovarea “mărcii” sale atât pentru străini, cât și pentru cetățenii români.
Una dintre zonele în care România ar putea beneficia de imaginea unor modele profesionale viabile este antreprenoriatul. Țara are o scenă de startup-uri înfloritoare, iar mulți dintre antreprenorii săi și-au făcut un nume pe scena internațională. Un exemplu în acest sens este startup-ul fondat de români, UiPath. UiPath este un lider global în automatizarea proceselor robotice, cu peste 10,000 de clienți în mai mult de 100 de țări.
Este evaluată la zeci de miliarde de dolari și este una dintre companiile de software cu cele mai rapide creșteri din istorie. Povestea de succes a UiPath este un exemplu elocvent al a ceea ce poate fi realizat cu muncă asiduă și dedicare și merită promovată la poarta de intrare în România. În plus, sunt mult alte exemple de succes care pot fi promovate, din variate domenii de activitate, de la software la medicină sau la olimpicii internaționali cu idei și invenții geniale.
Mai mult, România are potențialul de a străluci în multe alte domenii de impact pentru potențialii turiști, cum ar fi bucătăria, producția de vin și peisajele sale naturale unice. De exemplu, regiunea viticolă a Transilvaniei produce unele dintre cele mai bune vinuri albe din lume, iar România este țara cu cea mai mare populație de urși bruni din Europa. Prin evidențierea unor puncte forte de acest gen la intrarea în țară, România ar beneficia de o imagine îmbunătățită.
Pe lângă acestea, România are o bogată istorie în ceea ce privește sportul, iar personalitățile sportive de succes pot fi un alt punct important pentru promovarea imaginii țării.
România are o serie de sportivi de succes care, de-a lungul timpului, au adus recunoaștere și prestigiu țării. În gimnastică, Nadia Comăneci este cel mai renumit nume, cu performanța de neuitat de la Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976. Alți gimnaști de succes din România au avut de asemenea rezultate răsunătoare, utile ca subiecte de promovat.
La fel, avem ce scoate în față în handbal, tenis, atletism, înot, canotaj, chiar și în fotbal, dacă ne aducem aminte de momentul 1994, dar și prin ceea ce reușește să facă Gheorghe Hagi cu foarte multă muncă și ambiție la Farul. În mod cert, avem sportivi care sunt nume cunoscute la nivel global (David Popovici este cel mai recent exemplu) și care pot oricând contribui la construirea brandului de țară, la promovarea sa strategică. Personalitățile de succes din sport (dar și din alte domenii) ar putea fi un punct de atracție pentru promovarea țării în lume. Guvernul ar putea investi în campanii de comunicare specializate, care să evidențieze performanțele sportivilor români și să promoveze sportul ca unul dintre punctele forte ale țării. Este doar un pas mic, dar important prin care România ar putea consolida imaginea pozitivă în ochii publicului extern și și-ar stabili mai bine reperele și valorile.
Pentru a promova mai bine brandul României, Guvernul ar trebui să urmeze, evident, câțiva pași strategici. Dar, mai ales, guvernanții ar trebui să reușească să-și susțină discursurile prin acțiuni concrete, care să dea încredere publicului în capacitatea lor managerială. De multe ori, strategiile de comunicare nesusținute de evoluții pozitive palpabile sunt foarte ușor de deturnat și ridiculizat. Sigur, contează foarte mult buna guvernare, contează să avem la vârf oameni care inspiră, livrează și promovează. Știu cât de greu se întâmplă schimbarea, dar cred că este timpul să facem o alegere fermă (că tot ne pregătim de un ciclu electoral) pentru performanță și modele. Cu păcănelele ca brand de țară nu ajungem nicăieri.
Radu Magdin este CEO al Smartlink Communications și consultant și analist de risc (geo)politic.
