- Orice-ar fi, tot copilul nostru e, a miorlăit femeia, privind îndurerată, cu ochii scăldați în lacrimi, către "puștiul" de 17 ani, pe la un metru optzecișicinci înălțime și trecut bine de nouă'j de kile.
- Dar, doamnă, calmați-vă, că nu vrem să vi-l luăm, a asigurat-o directorul hotelului, abia stăpânindu-și furia. Dimpotrivă, noi vrem să vi-l hrănim, stimată doamnă!
Cu o zi în urmă, doamna și soțul ei și un alt cuplu, tot pe la 40 și ceva de ani, se cazaseră într-un hotel oarecare din sudul litoralului. Veniseră cu vouchere de vacanță și completaseră din banii lor cât mai era nevoie, astfel încât să poată sta șase nopți la all inclusive. Toate ar fi decurs perfect dacă angajații hotelului n-ar fi descoperit că unul dintre cupluri "uitase" să-și declare la recepție fiul aproape major, care intrase pe furiș în hotel și se strecurase mai întâi seara la masă și a doua zi la micul dejun.
Directorul hotelului mi-a povestit că n-a trecut nicio zi din sezon în care scenariul să nu se repete de câteva ori, iar asta se întâmplă zilnic în mai toate hotelurile din sudul litoralului. Cuplurile de turiști își ascund copiii mai mărișori, pe care nu-i declară atunci când cumpără vacanța, copii care intră tiptil în camere după ce părinții se cazează și încearcă să ajungă prin tot felul de tertipuri în sala de mese.
"Pe tot litoralul, acolo unde ai mese incluse și mai multe intrări la restaurante, există în fiecare zi câteva familii care își pun copiii să sară gardul, să se ascundă prin boscheți, doar ca să intre la masă fără să fi plătit. În camere reușesc să-i bage mai ușor, dar marea provocare rămâne masa. Așa că încearcă să-și strecoare copiii pe toate ușile și prin toate metodele, forțează toate ușile din restraurant, inclusiv pe cele care dau către terasă, iar dacă nici așa nu reușesc să pătrundă, încearcă să șpăguiască casiera de la intrare", a observat directorul, care s-a plâns că toți "copiii" care intră fraudulos la masă nu sunt țânci de 5-6 ani, care să mănânce doar un ou fiert și o salată, ci "vlăjgani" de 16-17 ani, "cu mare poftă de mâncare".
Ar fi și greu să strecoare țâncii la masă, pentru că nimeni nu-i atât de inconștient încât să-și lase copilul de câțiva ani să se ascundă prin spatele hotelului și să încerce, apoi, să sară gardul și să intre pe o ușă laterală în sala de mese. Plus că, la copiii mici, tarifele percepute de hoteluri tind, de multe ori, către zero, așa că n-are rost să-i ascunzi.
Angajații hotelurilor, care știu deja obiceiurile turiștilor, sunt cu ochii pe ei și în cel mult două zile reușesc să-i prindă pe tinerii intrați fraudulos la masă.
- Dar e doar un copil, a protestat mama "țâncului" de un metru optzecișicinci, atunci când cei de la hotel l-au prins pe "puști" și i-au cerut familiei să plătească și pentru el.
"Mă uitam la vlăjgan și mă gândeam oare cât de mult mâncase până să-l prindem, pentru că, știi și tu din proprie experiență, asta e vârsta la care bagi cel mai mult în tine", mi s-a plâns directorul. "Câtă pagubă poate să-ți facă un om la masă printre atâtea sute de alți oameni?", l-am întrebat. "Fă un calcul: masa unui singur om la all inclusive costă în jur de 10 euro, de trei ori pe zi, ori 90 de zile în sezon, ținând cont că ai câțiva copii din ăștia nedeclarați pe zi... te cam duci spre 10.000 de euro, nu? Ți se pare puțin?", mi-a răspuns directorul.
Cazarea și masa pentru "copilul" de 17 ani ar fi costat în jur de 200 de lei pe zi, doar că părinții nu voiau să plătească. Directorul i-a amenințat că le dă banii înapoi și le anulează rezervarea, și așa a început tot scandalul, în holul de la recepție. Mai agresiv decât părinții "copilului" era bărbatul din celălalt cuplu, care începuse să înjure și să-i filmeze pe angajații de la recepție și pe director. "Televiziunile i-au învățat pe turiști să filmeze cu telefoanele și, una-două, indiferent dacă au sau nu dreptate, scot smartfonul și te filmează".
- Să bagi fraudulos un om într-o cameră de hotel și la masă e furt, i-a certat directorul hotelului.
Bărbatul agresiv din celălalt cuplu s-a înfoiat și mai tare:
- Ce furt, dom'le, îmi spuneți mie de furt? Știți ce sunt eu? Polițist. Așa că nu mă luați cu furturi...
Abia atunci i-a venit directorului ideea salvatoare:
- Bine că ne-ați spus ce sunteți, pentru că este cea mai bună perioadă în care să chemăm televiziunile și să le arătăm cu ce se ocupă polițiștii. În loc să ne apărați pe noi de hoți, îi apărați pe cei care ne fură.
Cu o ultimă sclipire de inteligență, cele două cupluri s-au sfătuit câteva minute și au plătit, în final, și vacanța "copilului".
Din cinci directori sau proprietari de hoteluri din sudul litoralului cu care am vorbit, toți s-au plâns de copiii ascunși prin boscheți și aduși pe furiș la masă. Dar niciunul dintre ei n-a vrut să-și asume o declarație oficială, din teama de-a nu-i supăra pe turiști.
Dar spaima hotelierilor nu e familia cu un copil, ci familiile cu 2-3 copii, plus soacra. Directoarea unui alt hotel, tot din sudul litoralului, îmi povestea că la recepție vin, de multe ori, cu bilet și se înregistrează cupluri cu un copil de 4-5 ani, dar în cameră se cazează, alături de ei, încă doi copii mai mari, plus soacra. Dorm pe jos, pe saltele, care pe unde apucă. "Tânărul de 17 ani nu mai este copil și nici soacra nu mai e copil", a filozofat șefa hotelului.
Ea a observat de la an la an tot mai multe legitimații băgate de turiști sub nasul celor de la recepție sau din restaurante, iar posesorii lor sunt, în general, angajați prin primării. "Încearcă să ne intimideze că lucrează la primăria de la Cochirlenii din Deal".
România adevărată nu e cea din clipurile plicticoase și inutile făcute pe bani mulți de Ministerul Turismului, în care bătrâni îmbrăcați în straie populare îi ademenesc pe turiști cu pâine și slană din dosul unor porți de lemn sculptate frumos. Nu e nici cea de pe Facebook, din Piața Victoriei și, cu atât mai puțin, cea din cluburile din Mamaia sau Năvodari. România adevărată nu e nici măcar în avioanele care duc un sfert din țară la muncă în Spania sau Italia și în care se aplaudă la aterizare.
Cu România adevărată, doar în slip, sutien, burtă și celulită, mușcând cu poftă din ceafa de porc la grătar, te poți întâlni în fiecare vară în sudul litoralului. Și României adevărate îi place enorm să mănânce, dacă hotelierii de la all inclusive se plâng mereu de cât de mult își cară turiștii în farfurie. "La un hotel de trei stele cu toate mesele în regim de bufet suedez, o masă costă în jur de 40-50 de lei de persoană. Turiștii au posibilitatea să-și aleagă ce vor să mănânce, așa că își umplu farfuriile cu 20.000 de feluri de mâncare pe care, după aceea, le aruncăm. Își pun și de cinci ori mai mult decât mănâncă. Prăjituri își pun câte 7-8, dar mănâncă doar două. Avem și noi la restaurante un barem și facem niște calcule - dacă vin 200 de turiști la masă, punem 200 de prăjituri, 500 de mici etc. etc., un barem al bunului simț, calculat după estimări - cât poate mânca un om normal", a povestit un alt director.
Atât de mult iubesc turiștii de la mare mâncarea încât, spun hotelierii, ajung să le cocoșeze farfuriile chiar și copiilor de 1-2 ani, care stau în scăunel la masă cu suzeta în gură și sticluța de lapte alături. "Nu e nimic ieșit din comun în hotelurile de la mare să vezi un copil mic, de țâță, având în față o farfurie plină ochi cu ceafă de porc la grătar, mici, cașcaval pane și pulpe de pui. Iar copilul ăla suge din suzetă și se uită cu ochi mari la mormanul de carne din fața lui și nu știe ce să facă cu el", povestește o altă directoare de hotel all inclusive.
Supărarea hotelierilor nu e doar că turiștii își pun în farfurii mult mai mult decât consumă și nici că unii dintre ei ies din restaurante cu sendvișuri și prăjituri, ci că cei care n-au all inclusive vin în camere cu mâncare de acasă și chiar cu tigăi și reșouri. "În cameră avem băuturi în minibar, dar le scot și pun în locul lor pepeni și mâncare de acasă, iar în dulapuri așază lăzi de fructe, lăzi de roșii... I-am găsit cu reșouri în cameră, pe care își fac ouă prăjite și friptură. Și-au prăjit pește și au făcut mămăligă în cameră, în hotel de patru stele...", se plânge șefa unui hotel din sud, în care există și un așa numit "bar de zi", unde turiștii vin cu mâncare de afară sau cu cafea de la dozator.
"În camerele de hotel lasă o mizerie de nedescris, de la pufuleți aruncați pe jos, până la semințe și la pemperși plini de caca. Se duc și își iau de pe stradă peștișori prăjiți, șaorma și clătite cu dulceață și vin cu toate grămadă în cameră", spune un alt hotelier, atingând un subiect sensibil. Pentru că, puțină lume știe, spaima hotelierilor de la mare sunt clătitele cu dulceață. "Când își iau clătite cu dulceață, fac dulceață pe jos de la intrarea în hotel până în pat. Te și miri unde dracu' intră atâta dulceață într-o biată clătită. Apoi sunt gogoșile, <<datorită>> cărora ne lasă ca amintire mânuțe de copil pline de zahăr și ulei de pe gogoașă peste tot, de la pereți și până la perdele pe care se șterg ca și cum ar fi din hârtie igienică".
Dar nici clătitele și nici gogoșile nu sunt marile atracții ale turiștilor români pe litoral. Ce le place mai mult și mai mult? Marea? Soarele? Nisipul? Peștele la grătar? Muzica din stațiuni? Ați răspuns greșit. Turiștilor români le plac cel mai tare lingurițele din hoteluri. În aerul sărat de la Marea Neagră, magia se manifestă cu cea mai mare putere, și așa ajung să dispară din hoteluri lingurițele, telecomenzile sau uscătoarele de păr. "Lingurițele sunt cele mai tentante pentru turiști fiindcă sunt mici și dispar ușor. Jumătate prin magia turiștilor, jumătate din nebăgarea de seamă a angajaților, care le aruncă atunci când debarasează. Unii hotelieri au încercat să le personalizeze și să scrie pe ele numele hotelului, dar asta le-a făcut cu atât mai valoroase. Devin amintiri personalizate, ca magneții de frigider. Parcă îi și văd pe turiști cum stau acasă, în jurul sobei, la Revelion, și invitații îi întreabă: unde ați fost astă vară? La Saturn. Nu cred... Stați așa, să vă arăt pe lingurițe!", povestește unul dintre directorii cu care am vorbit.
În mai toate hotelurile, prima serie de lingurițe, de 1.000-2.000 de bucăți, dispare înainte de a începe vârful de sezon. Pe locul doi după lingurițe sunt telecomenzile din camere; în fiecare lună se evaporă cam 20%, astfel că, la sfârșitul sezonului, un hotel cu 300 de camere a "pierdut" 300 de telecomenzi. Hotelierii care n-au inspirația să prindă uscătoarele de păr în pereții de la baie rămân, lună de lună, cu tot mai puține. Recepționerii mai isteți trimit camerista repede, atunci când turistul se decazează, iar dacă femeia observă că lipsește foehnul, îl trec pe nota de plată. "Le zicem <<V-a plăcut, nicio problemă, îl puteți lua, dar costă 90 de lei>>. Iar ei spun de fiecare dată: "Aoleu, am crezut că e al nostru de acasă>>. Și îl scot din geantă și ni-l returnează".
Turiștii mai pleacă din hotel cu prosoape, halate de baie, cu hârtie igienică din toaletele comune și chiar cu pungi de săpun din dozatoare. Lasă, în schimb, amintiri frumoase, la granița artei, pentru că mulți dintre copiii lor au talent și pictează cearșafurile sau pereții.
"Mulți dintre ei au un comportament total necivilizat, de la limbaj de duzină până la amenințări pentru orice lucru. Angajații, mai ales femeile, nu rezistă psihic și pleacă după o lună. Picolii cedează și ei nervos și tot personalul este sub presiune din cauza atitudinii turiștilor, care îl au pe <<fă>> în gură toată ziua", se plânge o directoare de hotel.
Dar nu comportamentul turiștilor este principalul motiv pentru care pleacă angajații, ci lipsa chefului de muncă, cred hotelierii, și lipsa lor de îndemânare, din cauza cărora li se impută zilnic farfurii și pahare sparte. "Îndemânarea angajaților tinde asimptotic pe zero, asfel încât norma de spărturi de anul trecut este depășită lejer anul acesta. Dacă anul trecut se spărgeau 2-3 farfurii pe zi, anul acesta fără zece sparte nu există zi. Sunt din ce în ce mai neîndemânatici. Generațiile care vin nu au dexteritate, iar mâinile lor sunt croite doar pentru selfie. O să le crească doar degetul cu care scrolează pe ecranul telefoanelor, iar celelalte o să li se atrofieze în următorii ani. Avem generații din ce în ce mai bolnăvicioase - sunt sensibili, răcesc, îi doare burta. Imediat se strică la stomac, imediat răcesc. Plus că mint tot timpul și își caută scuze, Știi ce am observat? Că talentul la mințit e invers proporțional cu pofta de muncă", spune un director.
El a constatat că, în această vară, angajații, în general tineri de 17-25 de ani, au descoperit un nou loc de sex - sus pe acoperișul hotelului. "Stau câte patru în camere - patru băieți, patru fete, și dacă unul dintre ei voia sa facă sex până acum, trei stăteau pe la uși, ca să-l lase în cameră cu fata. Acum se urcă pe acoperiș, unde e bezna beznelor noaptea și doar lumina stelelor îi veghează. Am aflat, pentru că se dau în gât unii pe alții, cum s-a dus o pereche, cu băiatul în față, ținând fata de mână, la locul de iubire. N-au văzut pe unde mergeau și tipul a călcat pe alții, care erau încolăciți acolo, jos, pe o pătură. Îți dai seama cum te simți atunci când, în toiul actului sexual, calcă unu' pe tine? Suferindului i-a <<murit>> instantaneu <<Codrin Penisescu>> și nu l-a mai putut resuscita tot restul nopții, așa că a stat câteva ore lângă gagică-sa, dezbrăcați, jucându-se pe telefoane în rețea. Alt angajat, în pelegrinările sale nocturne, s-a lovit cu capul de o grindă și și l-a spart".
Viața la mare e palpitantă și pentru turiști, și pentru hotelieri, și pentru angajați, iar la final, când se trage linie, toată lumea iese pe plus, deocamdată. Dacă se plâng de comportamentul turiștilor doar prietenilor și, foarte rar presei, sub protecția anonimatului, hotelierii nu protestează niciodată public. Acum doi ani au primit un cadou nesperat de la guvernul PSD și nu vor să-l piardă - voucherele de vacanță. În goana lui pentru popularitate, Dragnea le-a acordat bugetarilor vouchere de 1.450 de lei, iar hotelerii de la mare s-au trezit cu o pleașcă de turiști pe cap, pe care nu făcuseră niciun efort ca să-i atragă.
Asta îmi amintește că pe vremuri l-am văzut la televizor pe un nene care făcuse de câteva ori avere în viață, dar de fiecare dată pierduse toți banii prin cazinouri și o luase de la capăt. Ajunsese la bătrânețe falit, dar înțelept, și povestea cum funcționează un cazinou. Clienților le iau fața mâncarea și băutura gratuite, care li se dau cu o mână, în timp ce cealaltă mână le intra în buzunare până la cot, curățându-i chiar și de ultima monedă. "Când cineva îți dă ceva gratis, ai grijă din ce parte te lovește bumerangul", a tras concluzia bătrânul care trăise atât de palpitant.
Cu anii am avut timp să înțeleg pe pielea mea și a celor din jur câtă dreptate avusese moșul vicios, așa că atunci când Guvernul s-a hotărât să le bage în buzunarele bugetarilor vouchere de vacanță, eram sigur că bumerangul nu va întârzia să apară. Însă nu m-am așteptat să lovească din atât de multe direcții. Statul n-a câștigat nimic din asta, pentru că și-a băgat banii dintr-un buzunar în altul, chiar dacă unii se laudă că au ținut turiștii în țară. E ca și cum ai avea un restaurant și, ca să-l convingi pe client să mănânce la tine, îi plătești tu consumația și apoi te mai și lauzi că ai cârciuma plină. Fluxul mare de români ajunși în vârf de sezon a blocat și hotelurile, astfel că turiștii străini, și așa puțini, n-au prea mai avut loc.
Dar cel mai grav a fost că hotelierii de la mare, extaziați de cohortele de turiști din vârf de sezon veniți anul trecut, au crescut puternic tarifele sezonul ăsta. Estimările din piață, pe care nimeni nu riscă să le confirme oficial, spun că mai mult de 80% din hotelurile de la mare s-au scumpit în această vară cu până la 30% față de vara trecută. Practic, o măsură populistă acordată pentru 1,2 milioane de oameni a scumpit vacanțele la mare pentru milioane de privați care vin sau ar fi putut să vină pe banii lor pe litoralul românesc. Pe de altă parte, având captivi turiștii voucheriști, nici hotelierii nu s-au mai chinuit să îmbunătățească serviciile și să bage bani în renovări. Așa s-a ajuns ca mulți dintre privați să aleagă litoralurile din străinătate, iar în luna iulie, în timpul săptămânii, să cam bată vântul prin hotelurile de la mare, pline anul trecut. Abia acum, în vârful vârfului de sezon, hotelurile s-au umplut cu adevărat, dar asta nu va dura mai mult de 2-3 săptămâni.
Doar că anul viitor sau peste doi ani, când o să se renunțe la voucherele de vacanță, și noi, cei care lucrăm în privat, dar și bugetarii, o să ne trezim că am rămas cu un litoral mult mai scump, pentru că e foarte greu de crezut că hotelierii vor scădea tarifele. Și-atunci ne vom ascunde cu toții prin boscheți, adulți și copii, de-a valma, și vom forța ușile de la restaurantele hotelurilor noaptea târziu, în timp ce angajații își fac de cap pe acoperișuri.
