Proiectul de lege a turismului, aflat în dezbatere publică, nu rezolvă nicio problemă a domeniului, ba dimpotrivă, este nociv și crează haos, cred reprezentanții investitorilor din domeniu, de la hoteluri, restaurante și asociații de profil. Promovarea externă a României și forța de muncă deficitară sunt două dintre marile probleme pentru care investitorii din turism se opun proiectului.
După 15 ani de dezbatere, România are din nou un proiect de lege a turismului, care ar trebui să rezolve problemele sectorului, astfel încât să-și atingă potențialul estimat de turoperatori la 10% din PIB. "Una dintre aceste probleme este promovarea, pentru că produsul turistic există, dar fără turiști străini, dezvoltarea va fi foarte anevoioasă. Lărgirea sezonului la cel puțin 9 luni în Deltă sau pe Litoral nu poate fi făcută fără turiști străini, în special seniori, care nu aleargă după soare puternic și plajă. Imaginea României este mult sub realitatea din țară și trebuie făcut ceva. Prin urmare, trebuie să ne promovăm imaginea turistică a României prin minister, dar și prin Organizațiile de Management al Destinației (OMD), care nu sunt o invenție a noastră", spune Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane și proprietarul grupului Eurolines.
El crede că proiectul de lege a turismului are, în ceea ce privește promovarea, două probleme esențiale: se prevede doar înființarea de OMD la nivel local, nu se vorbește de nivel zonal și național, iar modul de organizare este deficitar și neimplementabil. Se vorbește că cei care intră în OMD la nivel local sunt plătitorii taxei de promovare, dar sunt mult mai mulți care contribuie la produsul turistic. Modul în care se votează în aceste OMD-uri este de-a dreptul aberant, mai întâi votează privații între ei, după care se confruntă cu autoritățile statului și au fiecare 50-50%.
"Cea mai proastă soluție, chiar și într-o companie, este 50-50. Mai bine dai cu banul și lași undeva puterea de decizie, pentru că în mod egal totul se blochează. Așa, dacă primăria nu dorește ceva, pur și simplu nu se va face. Finanțele ar trebui să vină din city tax", afirmă omul de afaceri.
Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), spune că hotelierii au început să se săture de lipsa de profesionalism cu care este tratat acest sector. România, arată acesta, a scăzut două locuri în clasamentul mondial al competitivității în turism, fiind pe locul 68 din 136 de țări.
"Se iau decizii fără să se țină cont de obiective și așa vom avea o lege a turismului care nu duce la nimic, pentru că nu are niciun obiectiv în spate. Aceste măsuri vin dintr-un dialog al surzilor între public și privat și dintr-un mod de gestionar public extrem de prost. Legea turismului este din nou haotică și te întrebi de ce ne băgăm într-un lucru pe care nu-l facem bine și nu mergem pe principiile care funcționează în alte țări din lume, care să dea mai multă libertate sectorului privat. Când decidem să facem pârtie de schi acolo unde nu sunt hoteluri, e clar că nu va avea succes. În schimb, noi spunem de 10 ani că Bucureștiul are nevoie de un centru de conferințe care să pună și România pe harta organizatorilor de evenimente, dar nici acum nu a fost construit. Dacă vorbim de voucherele de vacanță, în loc să rezolve problema sezonalității, o adâncește și mai tare, pentru că toată lumea este concentrată să vină în vacanță în iulie-august, în loc să-i direcționăm spre capetele de sezon, ca să extindem durata de operare a hotelurilor", a mai spus acesta.
O altă mare problemă este lipsa personalului, iar în proiectul de lege a turismului nu apar soluții, spune Daniel Mischie, cel care conduce partea de turism din Coaliția pentru Dezvoltarea României și ocupă și funcția de CEO al lanțului de restaurante City Grill. "Nu mai avem oameni cu care să ne dezvoltăm afacerile și estimăm că în industria turismului este nevoie de cel puțin 100.000 de oameni. Ne așteptam ca rezolvarea acestui deficit să fie inclusă în acest proiect de lege a turismului. Ne așteptam să existe un program de măsuri prin care să se găsească soluții la aceste probleme, cum ar fi dacă faci un învățământ gratuit în România, să fii obligat să lucrezi o vreme în țară. Azi există prin lege ca România să nu poată primi la muncă mai mult de 13.000 de cetățeni non-EU, în toate domeniile, lucru pe care nu-l înțelegem exact. Acest contingent se stabilește anual de Guvern și credem că ar trebui să fie desființat", a afirmat Mischie.
