Autoritățile române par a face tot posibilul pentru ca legea de transpunere a Directivei Europene privind produsele din tutun să nu fie votată până pe 20 mai, data la care directiva respectivă trebuie implementată. La nivel declarativ, guvernul se ceartă cu industria tutunului, refuzând amânarea termenului de intrare în vigoare a directivei, 20 mai, pentru a evita declanșarea unei noi proceduri de infringement din partea Comisiei Europene.
Deși a aprobat textul proiectului de lege pe 24 februarie, acesta a fost depus la Senat, prima cameră sesizată, de-abia pe 4 martie. Iar raportul comun al comisiilor economice și de sănătate, deși avea termen de redactare 22 martie, nu este gata nici în prezent.
Una dintre cele mai importante companii producătoare de tutun din România, British American Tobacco (BAT) a făcut luni un apel “diplomatic” către Parlamentul României pentru urgentarea procesului legislativ de adoptare a proiectul de lege în vederea implementării sale până pe data de 20 mai 2016.
“În lipsa une legi de transpunere a Directivei, British American Tobacco România și-a asumat proiectul de lege adoptat de Guvern și instrucțiunile privind noile avertismente de sănătate primite de la Ministerul Sănătății în luna februarie a acestui an, asumându-și, totodată, riscuri comerciale și financiare importante prin demararea conformării producției la noile cerințe, începând cu data de 20 mai 2016. Dacă legea nu va fi adoptată până la această dată sau proiectul va suferi modificări de natură să afecteze producția, piața legală de tutun va fi pusă în pericol, lăsând loc comerțului ilicit.”, se precizează într-un comunicat BAT.
Controversatul proiect de lege vizează transpunerea în legislația română a unei directive europene adoptate în 2014. care modifică design-ul pachetelor prin majorarea spațiului alocat avertismentelor. Deși au avut doi ani la dispoziție să facă acest lucru, diferitele guverne au tergiversat inițierea unui proiect de lege, acest lucru fiind realizat de-abia la finalul lunii trecute, pe 24 februarie.
Deși susținea adoptarea termenului de aplicare a directivei, de 20 mai, guvernul a trimis către Parlament proiectul de-abia după 9 zile, pe 4 martie, când acesta a fost înregistrat la Senat. Proiectul a fost apoi trimis către patru comisii spre avizat și către alte două (cea economică și cea de sănătate publică) pentru redactarea unui raport comun. Termenul pentru avizare a fost de 15 martie, iar cel pentru redactarea raportului 22 martie 2016. Până în prezent (28 martie - n.r.), doar trei comisii avizaseră favorabil proiectul guvernului. Comisia juridică nu și-a dat încă avizul, iar cele două comisii (economică și de sănătate) încă nu redactaseră raportul. De altfel, proiectul apare pe ordinea de zi de mâine, marți, 29 martie, a Comisiei economice a Senatului. Proiectul trebuie apoi votat în plenul Senatului în termen de 45 de zile. Dacă nu se întâmplă acest lucru până pe data de 25 mai, proiectul este considerat adoptat tacit de către Senat. De la Senat, proiectul se îndreaptă către Camera Deputaților, cameră decizională.
Numai că în perioada următoare sunt prevăzute mai multe minivacanțe parlamentare, de Paștele Catolic, apoi de cel Ortodox, după care, la sfârșitul primei săptămâni din luna mai începe campania electorală pentru alegerile locale. Cu alte cuvinte, în ipoteza în care proiectul ar fi votat de Senat în prima săptămână a lunii mai, acesta are mai puțin de 20 de zile pentru a traversa întreaga procedură legislativă în Camera Deputaților.
“Orice întârziere în adoptarea legii de transpunere, ca și introducerea oricăror prevederi care vor devia de la textul Directivei, vor afecta direct și imediat procesul de producție, prezența produselor legale pe piață și nivelul încasărilor la bugetul de stat. Aceasta va fi o foarte bună ocazie pentru crima organizată să invadeze piața cu produse ilicite. De aceea, termenul de 20 mai 2016 trebuie păstrat”, a declarat Adrian Popa, director Corporate and Regulatory Affairs BAT. Compania susține că a contribuit la bugetul de stat al României, în anul fiscal 2015, cu peste 7 miliarde lei sub formă de taxe, impozite, accize și alte contribuții sociale.
