Uniunea Europeană pregătește o nouă înăsprire a normelor privind emisiile de gaze cu efect de seră, prin care vor fi impuse limite mai stricte asupra emitenților de CO2, autoritățile de la Bruxelles urmărind alinierea întregii economii a regiunii la creșterea nivelului de ambiție al țintelor sale climatice în deceniul următor, scrie Bloomberg.
Ce se va întâmpla pe piața de energie din România, investițiile pregătite și ultimele date legate de liberalizarea pieței de electricitate vor fi anunțate la Videoconferința Profit Energy.forum, care va fi organizată cu sprijinul Electrica Furnizare, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Biriș Goran, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), Hidroelectrica și Grup Servicii Petroliere, urmând să fie transmisă în direct și de PROFIT NEWS TV
Detalii pot fi văzute AICI
De ce este important: Pentru România, care resimte deja din plin scumpirea energiei electrice determinată de majorarea prețurilor certificatelor CO2, cele mai importante modificări avute în vedere de Executivul european sunt stoparea alocărilor gratuite de astfel de certificate pentru sectoarele producătoare de energie, oțel, aluminiu, ciment și îngrășăminte chimice, precum și eliminarea oricăror proiecte legate de surse fosile de energie din rândul celor finanțabile prin așa-numitul Fond de Modernizare, ceea ce ar putea afecta de exemplu planurile Complexului Energetic Oltenia și ale Electrocentrale București (ELCEN).
Astfel, Comisia Europeană are în vedere includerea treptată a sectorului transporturilor maritime în sistemul său de tranzacționare a certificatelor CO2 începând din 2023 și îmbunătățirea mecanismului de limitare a cantității de certificate, ca parte a celei mai profunde reforme a pieței europene a carbonului de la înființarea acestuia, potrivit unui draft de act normativ văzut de Bloomberg News.
Planul de reformă, care urmează să fie prezentat pe 14 iulie, va majora totodată ritmul în care cantitatea totală admisă de emisii de CO2 a instalațiilor industriale participante la sistem scade anual și va înăspri regulile de alocare gratuită a certificatelor de emisii.
Modificările fac parte dintr-un pachet legislativ mai larg menit să armonizeze evoluția fiecărui sector al economiei, de la energie, la comerț și industria auto, cu strategia UE de a face din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Conform Pactului Verde european, obiectivul de reducere a emisiilor CO2 până în 2030, față de nivelurile din 1990, a fost majorat la minimum 55%, față de 40% anterior.
"Sistemul de tranzacționare a drepturilor de emisii CO2 este un instrument fundamental în vederea atingerii țintei majorate pentru 2030, precum și a unei tranziții reușite și juste către neutralitatea climatică până în 2050", afirmă Comisia Europeană în documentul citat.
Piața UE a carbonului reprezintă principalul instrument de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră al blocului comunitar. Sistemul impune limite maxime de emisii care scad anual pentru circa 12.000 de instalații deținute de producători industriali și companii de utilități. Companiile care emit CO2 sub limitele astfel stabilite își pot vinde pe piață certificatele de emisii neutilizate, stimulându-se astfel "înverzirea" tehnologică.
În prezent, sistemul este gândit să asigure o reducere cu 43% a emisiilor CO2 în 2030, față de 2005, însă o analiză recentă a UE a arătat că, dacă legislația rămâne nemodificată, reducerea va fi de 51%, potrivit documentului. Însă și acest nivel ar fi insuficient pentru alinierea la obiectivele climatice pentru deceniul următor.
Din acest motiv, Comisia Europeană vrea să majoreze ritmul de reducere a limitelor anuale de emisii, așa-numitul "factor linear de reducere". Acesta ar urma să fie majorat "începând din anul următor intrării în vigoare" a noii legislații. Pentru ca acest lucru să se întâmple, va fi nevoie de aprobarea guvernelor naționale și a Parlamentului European, o procedură care adesea durează circa doi ani, iar uneori chiar mai mult.
Valoarea exactă a noului factor linear de reducere avut în vedere nu este menționată în documentul prezentat de Bloomberg. Reducerea anuală mai rapidă a emisiilor ar urma să fie coroborată cu o reducere "one off" a plafonului de emisii, pentru ca acesta "să fie în linie cu nivelul de reducere anuală aplicabil din 2021".
Se are în vedere și înăsprirea mecanismului prin care este ținut sub control numărul total de certficate de emisii CO2 aflate în circulație.
Bloomberg amintește că Bruxelles-ul nu comentează asupra proiectelor sale de modificare legislativă și că draftul poate suferi modificări până la adoptare.
Regulile privind alocarea gratuită de certificate CO2 vor fi înăsprite, iar alocarea lor va fi condiționată de demersuri de decarbonizare, pentru a se încuraja adoptarea de tehnologii cu emisii reduse. În plus, nu se vor mai face alocări gratuite pentru sectoarele care vor fi vizate de o "taxă CO2" la granița UE pentru importurile din state terțe cu ambiții climatice reduse, precum producția de energie, oțel, aluminiu, ciment și îngrășăminte chimice, ceea ce ar putea afecta mari companii industriale din România, precum Liberty Galați sau Alro Slatina.
Prețul certificatelor CO2 s-a dublat în ultimii doi ani, ajungând recent la aproape 57 euro, unele fonduri de hedging anticipând un avans al cotației până la 100 euro anul acesta.
Pentru a tempera îngrijorările cu privire la costurile tranziției verzi, Comisia vrea să schimbe modul în care guvernele utilizează veniturile rezultate din vânzarea certificatelor CO2. Astfel, națiunile europene vor trebui să folosească integral aceste venituri în scopuri legate de climă, inclusiv subvenționarea "renovării sustenabile" a locuințelor familiilor cu venituri mici.
Așa-numitul Fond de Modernizare, constituit tot din încasări din vânzarea de certificate CO2 și prin care sunt finanțate investiții în statele UE cele mai sărace, printre care și România, va fi dublat, prin majorarea procentului din numărul total de certificate scoase la licitație destinat acestuia de la 2% la 4%.
Pe de altă parte, regulile de finanțare din Fondul de Modernizare vor fi înăsprite, avându-se în vedere eliminarea oricăror proiecte legate de surse fosile de energie din rândul celor finanțabile, ceea ce ar putea afecta de exemplu planurile Complexului Energetic Oltenia și ale Electrocentrale București (ELCEN).
În document se mai vorbește despre crearea unui sistem de tranzacționare a drepturilor de emisii CO2 pentru sectoarele energiei termice și transportului rutier, despre introducerea așa-numitelor contracte pentru diferență pe piața carbonului, care vor asigura investitorilor în tehnologii verzi inovative prețuri stabile de vânzare a certificatelor, situate peste nivelul din piață, precum și despre măsuri de încurajare a investițiilor în instalații de captare, stocare și reutilizare a carbonului.
