România va rămâne o țară de tranzit pentru gazul rusesc, însă nu către Balcani, ca până în 2020, ci către Ungaria și, începând din această iarnă, către Republica Moldova. Vecinii moldoveni nu numai că se vor alimenta cu gaze care vor tranzita România, ci intenționează să și înmagazineze gaze în depozitele autohtone, ceea ce ar face ca marii câștigători ai actualei conjuncturi să fie Transgaz și Depogaz (filială a Romgaz).
Ce se va întâmpla pe piața de energie din România, investițiile pregătite și ultimele date legate de liberalizarea pieței de electricitate vor fi anunțate la Videoconferința Profit Energy.forum, care va fi organizată cu sprijinul Electrica Furnizare, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Biriș Goran, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), Hidroelectrica și Grup Servicii Petroliere, urmând să fie transmisă în direct și de PROFIT NEWS TV
Detalii pot fi văzute AICI
România va fi, începând cu 1 octombrie, țară de tranzit și pentru gazul menit a asigura consumul părții de vest a Republicii Moldova, a afirmat directorul general al Transgaz, Ion Sterian, la conferința Romanian Energy Hub.
De ce este important: Până pe 1 ianuarie 2020, când a fost finalizat și pus în funcțiune noul gazoduct TurkStream, statele din Balcani (Bulgaria, Turcia, Macedonia de Nord și Grecia) se alimentau cu gaze care tranzitau România, prin cele 3 fire ale Coridorului Transbalcanic din Dobrogea (Isaccea-Negru Vodă).
Odată cu încheierea contractelor istorice cu Gazprom, ultimul, cel de pe firul 3, înainte de termen, Transgaz a pierdut o parte din veniturile din rezervările de capacitate pe aceste conducte. Așa cum a anunțat Profit.ro, Transgaz va mai încasa bani de la compania de export gaze a Gazprom (Gazprom Export LLC) încă maximum 3 ani în pofida rezilierii cu 2 ani în avans a contractului de transport pe conducta Isaccea – Negru Vodă 3, efectuată la finalul anului trecut. Motivul: contractul semnat era de tipul “ship or pay”, ceea ce însemna că rușii erau obligați să achite valoarea rezervării conductei indiferent dacă o foloseau sau nu pentru exportul de gaz în Balcani.
Cu toate acestea, Transgaz a compensat, parțial măcar, pierderea veniturilor de la Gazprom cu venituri din rezervările de capacitate atât în punctul de interconectare de pe garnița cu Bulgaria - Negru Vodă (gaz rusesc provenit din TurkStream), cât și în cel de pe granița cu Ungaria - Csanadpalota (pe unde se exportă aproximativ 40% din gazul intrat prin Negru Vodă).
“La Csanapalota, în fiecare zi avem între 4,2 și 4,7 milioane de mc gaze care tranzitează România, gaze care merg către Ungaria, din Ungaria către Slovacia, Serbia”, spune șeful Transgaz.
În plus, începând cu 1 octombrie, potrivit șefului Transgaz, compania va încasa și tarifele aferente tranzitului gazului rusesc către Republica Moldova. În prezent, prin Ucraina, pe fostul coridor transbalcanic, mai tranzitează doar gazul destinat alimentării Republici Moldova, de la 1 aprilie 2021, inclusiv România importând gaz rusesc prin TurkStream.
Ion Sterian afirmă că, până la sfârșitul lunii august-începutul unii septembrie, vor fi finalizate și stațiile de comprimare Onești și Gherăiești, menite a permite exportul de gaze în Republica Moldova și implicit înlocuirea rutei ucrainene cu cea românească.
“Suntem în discuții cu Moldovagaz. Odata cu cele 2 stații de la Onești și Gherăiești se va finaliza și gazoductul Onești-Gherăiești-Letscani care se-ntregește cu gazoductul Ungheni-Chișinău și de la 1 octombrie, între 4,5 și 6 milioane mc (pe zi, probabil - n.r.), vor merge către Republica Moldova pentru a asigura consumul de gaze pe partea de Chișinău, care este cel mai mare consumator de gaze din Republica Moldova. Avem cereri, din partea autorităților reprezentate prin Moldovatransgaz, de a depozita gaze în România. Și va fi o întâlnire, Romgaz, Transgaz, Modovagaz și nu în ultimul rând Depogaz, pentru că, după legislația din Republica Moldova, partea de înmagazinare este 20% din consumul lor total anual și va acoperi vârfurile de consum pentru Republica Moldova”, a afirmat Sterian.
Republica Moldova are un consum anual de aproximativ 1 miliard de mc. Cum probabil că prin România va trece doar gazul necesar alimentării Chișinăului și părții de vest, rezultă că volumul de gaz care ar putea fi înmagazinat în depozitele operate de Depogaz ar fi de aproximativ 100 de milioane de mc.
Gazul care va ajunge în Republica Moldova va fi probabil tot gaz rusesc, și nu unul achiziționat de la producători români, Moldovagaz fiind deținută în proporție de 50% de Gazprom, de 35% de Guvernul Republicii Moldova și de 14% de autoritățile din Transnistria.
Tranzitul gazelor rusești din TurkStream prin România către Ungaria ar putea fi doar unul temporar, odată cu finalizarea de către Bulgaria a prelungirii TurkStream către Serbia, fiind probabil ca acesta să se mute pe această rută.
Acesta este probabil motivul pentru care directorul general al Transgaz a reluat o discuție mai veche privind modul în care autoritățile bulgare și elene tratează realizarea interconectorului dintre rețelele de gaze ale celor două state, un proiect care ar permite României acccesul la alte surse de gaze, cele azere sau gaz natural lichefiat (LNG).
“Îmi pare rău că nici astăzi bulgarii și grecii nu sunt gata. 180 de kilometri de conductă. De 13 ani. Trecut pe PCI (lista proiectelor de interes comun aprobată de Comisia Europeană n.red.), finațat de Comisia Europeană, interconectorul dintre Bukgaria și Grecia (IGB-n.red.), Stara Zagora-Komotini, nu l-au finalizat nici acum. Ca să putem să preluăm gaze în primul rând pentru tranzit, în majoritate, și apoi să acoperim declinul de producție în România, care este în creștere”, a declarat Sterian.
O altă sursă din care se poate acoperi declinul de producție autohtonă ar fi declanșarea producției offshore în Marea Neagră.
“Aștept cu mare interes ca acei concesionari din Marea Neagră să vină cu decizia de investiție”, a spus șeful Transgaz, precizând că, pentru a putea declanșa lucrările la gazoductul Tuzla-Podișor, menit să preia în SNT gazele din Marea Neagră, inițial, este nevoie de cerere de rezervare de capacitate de intrare și ieșire din sistemul național de transport al gazelor.
Sterian se declară optimist și speră că “undeva în septembrie-octombrie” va semna ordinul de începere a lucrărilor pentru consorțiul care a câștigat licitația pentru gazoductul Tuzla-Podișor. “în doi ani de zile suntem gata. O investiție de circa 400 de milioane de euro”, a precizat șeful Transgaz.
“Tranzit 1 (firul 1 al gazoductului Isaccea-Negru Vodă - n.r.) se va uni cu tranzit 2 și va fi o singură conductă, iar tranzit 3, anunț în premieră, va fi tot parte din SNT pentru racordarea UAT-urilor, la gaze de la Isaccea până la Negru Vodă, ca să nu mai construim alte conducte”, a explicat Sterian cum va funcționa partea românească a fostului coridor transbalcanic din Dobrogea.
