Parlamentul, prin votul în plen din Camera Deputațiior, a adoptat o modificare la Codul Fiscal, introdusă pe ultima sută de metri, așa cum a arătat anterior Profit.ro, pentru a scuti de impozit, până la 31 iulie 2025, câștigurile obținute de persoane fizice din investiții în criptomonede.
De ce este important: Cotațiile criptomonedelor, mai ales cea a bitcoin, au explodat după victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA, având în vedere că viitorul președinte american s-a poziționat puternic în favoarea criptomonedelor. Dacă amendamentul cu scutirea trece, ar putea fi un moment oportun ca investitori din România cu dețineri semnificative de criptomonede să își vândă participațiile și să marcheze un profit mare scutit de impozit.
Astfel, este prevăzută scutirea de impozit, până la 31 iulie 2025, a veniturilor din tranzacții cu criptomonede, simultan fiind însă respins un amendament care ar fi extins și la venituri - cum sunt cele din activități independente, proprietate intelectuală, chirii și investiții - o facilitate introdusă în contextul amnistiei fiscale, respectiv de a acorda o bonificație din impozit firmelor fără datorii (plătitoare de impozit pe profit și microîntreprinderilor).
Un alt amendament scapă Institutul Teologic Baptist din București de plata unei decizii de impunere emisă de ANAF - VEZI MAI JOS
Amendamentul adoptat pentru scutirea de impozit a câștigurilor din criptomonede
"Art. II. Prin derogare de la prevederile art. 116 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt scutiți de la plata impozitului pe venit contribuabilii persoane fizice, pentru veniturile realizate din diferența dintre veniturile din investiții în monede virtuale achiziționate în scopul revânzării și veniturile realizate și încasate în monede virtuale, până la 31 iulie 2025 inclusiv.
Codul Fiscal prevede la articolul 116, alineatul 2, litera c) că în cazul veniturilor din transfer de monedă virtuală, cota de impozit de 10% se aplică:
"c) câștigului din transferul de monedă virtuală în cazul veniturilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. m), determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției. Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei."
Scutirea este argumentată acum prin faptul că măsura va fi benefică pentru stat, care va vedea dimensiunea reală a acestui sector, iar în băncile din țară ar putea ajunge unele sume de bani din vânzarea acestor active.
"Această măsură tranzitorie contribui la creșterea transparenței în ceea ce privește tranzacțiile cu criptomonede efectuate de contribuabilii din România și ar permite o mapare reală a acestei piețe din economia românească.
Prin această măsură temporară, investitorii vor avea posibilitatea de a-și transfera sumele câștigate cu titlu de investiții în instituțiile de credit din România, generând un flux de numerar suplimentar în economie. Totodată, prin acest cadru legal, instituțiile de credit vor avea încrederea de a permite transferul acestor sume în conturile curente, eliminând teama sau riscurile de fraudă care planează în prezent", este argumentul inițiatorilor.
UDMR scapă Institutul Teologic Baptist de probleme cu ANAF
Un alt amendament adoptat, după ce a fost propus de UDMR, urmează să rezolve o problemă cu ANAF a Institutului Teologic Baptist din București.
Administrația fiscală a Sectorului 1 a întreprins un control fiscal la Institutul Teologic Baptist din București (ITBB) și în urma acestuia a emis în anul 2017 o decizie de stabilire în sarcina acestuia a obligației de plată a unor obligații fiscale, contribuții sociale datorate de angajați și de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat.
Fiscul nu a acceptat argumentul, susținut în subsidiar și de Secretariatul de Stat pentru Culte, că Institutul, parte a Cultului Creștin Baptist din România, achită cu bună-credință și în completă concordanță cu prevederile legale Casei de pensii și Ajutoare a Cultului Creștin Baptist din România toate contribuțiile calculate potrivit legii.
"Situația creată este una paradoxală, ITBB fiind ținut să plătească de două ori o obligație ce îi incumbă o singură dată. Sumele reprezentând contribuții sociale obligatorii în numele angajaților au fost deja achitate în temeiul legii și în termenul prevăzut de lege. Însă dacă Institutul nu achită ANAF (bugetului de asigurări sociale de stat) sumele evidențiate în decizia de impunere nr. F-S1 19/27.02.2017, acumulează datorii reprezentând obligații fiscale accesorii și riscă executarea silită. Așadar, singura soluție de rezolvare a situației este prevederea expresă într-un text normativ cu putere de lege a exonerării ITBB de la o dublă plată", arată parlamentarii UDMR.
Aceștia nu au precizat dacă, anterior acestui amendament de exonerare de la plată, Institutul Teologic Baptist din București s-a adresat instanței și cu ce rezultat.
