Contravențiile constatate de Consiliul Concurenței vor fi sancționate cu amendă de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri aferentă produsului sau serviciului care fac obiectul conduitei anticoncurențiale, și nu ca procent din cifra de afaceri a companiei. De asemenea, deciziile Concurenței prin care sunt stabilite amenzi, dar sunt contestate, vor fi executorii doar de la data unei hotărâri definitive în instanță.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Noile prevederi sunt incluse într-o propunere legislativă care urmărește alinierea legislației românești la normele europene.
De ce este important: În acest moment, Legea concurenței stabilește că o companie poate fi sancționată cu amendă de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior.
Mai este important: În prezent, amenzile Consiliului Concurenței devin executorii, fără vreo altă formalitate, la 30 de zile de la comunicarea lor.
Sancțiunea din legea națională, se arată în nota de fundamentare a proiectului, este extrem de dură comparativ cu cele prevăzute de legislația altor state europene. Astfel, prevederile legislative aplicabile la nivel european, în state precum Belgia, Croația, Franța, Germania, Suedia, Marea Britanie sau Ungaria, stabilesc faptul că baza amenzii se individualizează prin referire la cifra de afaceri aferentă produsului sau serviciului care face obiectul conduitei anticoncurențiale.
”Menținerea actualei prevederi legislative ar conduce la încălcarea scopurilor pe care sancțiunile contravenționale trebuie să le îndeplinească, respectiv efectul disuasiv, sancționator și preventiv. Aceasta deoarece prin aplicarea sancțiunii la cifra de afaceri totală a întreprinderii nu se ține cont de dimensiunea încălcării ori de impactul avut de aceasta asupra pietei naționale sau europene”, este un alt argument invocat.
Conform sursei citate, dispozițiile legale actuale aduc atingere prevederilor din Constituția României, permițând statului confiscarea averii dobândite de către o întreprindere în mod licit, din moment ce în calculul amenzii intră și venituri dobândite din activități care se situează în afara ilicitului contravențional din domeniul concurenței.
Prin urmare, proiectul propune modificarea legislației astfel încât contravențiile constatate de Consiliu să fie sancționate cu ”amendă de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri aferentă produsului/ serviciului care face obiectul conduitei anticoncurențiale, realizată în anul aferent declanșării investigației”.
Potrivit proiectului, contestarea deciziei autorității de concurență este suspensivă de executare în mai multe state membre ale Uniunii Europene, precum Austria, Germania, Suedia, Marea Britanie sau Polonia.
În toate aceste țări, decizia autorității de concurență devine executorie, iar amenda impusă de aceasta prin actele administrative de sancționare trebuie achitată în momentul în care hotărârea instanțelor de judecată competente rămâne definitivă. Totodată, trecerea timpului nu atrage penalizări și/ sau dobânzi de întârziere.
În România, lgea prevede doar că deciziile Consiliului Concurenței prin care se aplică amenzi sau se aplică taxe de autorizare constituie titluri executorii, fără vreo altă formalitate, la 30 de zile de la comunicarea acestora.
După modelul statelor menționate, este propusă în proiect completarea prevederii astfel încât: ”În situația în care decizia Consiliului Concurenței este contestată în instanță, aceasta constituie titlu executoriu la data la care hotărârea instanței de judecată rămâne definitivă”.
Aplicarea acestui model la nivel național ar însemna, în cazul României, că decizia Consiliul Concurenței ar deveni definitivă și executorie după soluționarea contestației de către curtea de apei sau ar rămâne definitivă prin necontestare.
”În forma sa actuală, legislația aduce atingere chiar prezumției de nevinovăție de care contravenientul trebuie să beneficieze, în conformitate cu prevederile constituționale din România. În plus, se aduce atingere dreptului de a se adresa justiției garantat de art. 21 din Constituția României”, arată motivarea propunerii legislative.
