Casele de schimb valutar sau oficiile cu astfel de servicii din hoteluri vor fi obligate să raporteze tranzacțiile de minimum 10.000 euro Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, iar aceeași obligație o vor avea dezvoltatorii imobiliari care intermediază închirierea de imobile pentru suma menționată. De asemenea, orice tranzacție cu opere de artă în valoare de cel puțin 10.000 euro va trebui raportată, iar Agenția Națională de Integritate va întocmi o listă cu funcțiile publice importante în statul român, pentru care instituțiile financiare sunt obligate să dispună măsuri speciale de identificare, supraveghere și chiar raportare a tranzacțiilor financiare sau comerciale efectuate în numele lor.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Măsurile sunt prevăzute într-un proiect de ordonanță de urgență, analizat de Profit.ro și care urmărește implementarea în legislația națională a Directivei (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE, cu termen de transpunere în legislația națională la data de 10 ianuarie 2020.
De ce este important: Proiectul care transpune în legislația națională cea de-a patra directivă europeană privind combaterea spălării banilor, care elimină acțiunile la purtător a fost promulgat abia anul trecut de șeful statului, fiind adoptat a doua oară de către Parlament, după ce Curtea Constituțională a decis că este neconstituțională scutirea organizațiilor minorităților de la noile prevederi de transparență impuse asociațiilor și fundațiilor. România depășise însă cu mult termenul de transpunere a directivei în legislația națională, care trebuia implementată până la 26 iunie 2017.
Proiectul aprobat a eliminat din legislația națională acțiunile la purtător, singurele acțiuni permise fiind cele nominative, respectiv cu datele de identificare ale proprietarului.
Totodată, conform legii adoptate anul trecut, politicienii trebuie monitorizați mai strict de instituțiile financiare și de alte entități, precum notari, contabili sau agenți imobiliari.
Acum, Guvernul a pregătit implementarea noii directive, aducând o serie de modificări legislației actuale privind combaterea spălării banilor.
În cazul persoanelor expuse public, dar și al membrilor de familie sau persoanelor cunoscute ca asociați sau apropiați ai acestora, legea în vigoarea instituie măsuri speciale de identificare, supraveghere și chiar raportare a tranzacțiilor financiare sau comerciale efectuate în numele lor.
Persoanele expuse public sunt persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante, iar prin funcţii publice importante se înţeleg: a) şefi de stat, şefi de guvern, miniştri şi miniştri adjuncţi sau secretari de stat; b) membri ai Parlamentului sau ai unor organe legislative centrale similare; c) membri ai organelor de conducere ale partidelor politice; d) membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor instanţe judecătoreşti de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac; e) membri ai organelor de conducere din cadrul curţilor de conturi sau membrii organelor de conducere din cadrul consiliilor băncilor centrale; f) ambasadori, însărcinaţi cu afaceri şi ofiţeri superiori în forţele armate; g) membrii consiliilor de administraţie şi ai consiliilor de supraveghere şi persoanele care deţin funcţii de conducere ale regiilor autonome, ale societăţilor, cu capital majoritar de stat şi ale companiilor naţionale; h) directori, directori adjuncţi şi membri ai consiliului de administraţie sau membrii organelor de conducere din cadrul unei organizaţii internaţionale.
Proiectul de ordonanță de urgență stabilește, ca noutate, faptul că Agenția Națională de Integritate întocmește lista cu funcțiile publice importante prevăzute în legislația națională, menționate mai sus, pe baza datelor și informațiilor transmise de îndată entitățile în sarcina cărora rezidă această obligație.
De asemenea, organizațiile internaționale acreditate pe teritoriul României întocmesc o listă cu funcțiile publice importante, pe care o transmit Agenției Naționale de Integritate.
Listele respective vor fi publicate pe pagina de internet a Agenției Naționale de Integritate și se transmit, exclusiv prin mijloace electronice de comunicare, ori de câte ori se impune, Comisiei Europene.
Potrivit legislației actuale, entităţile raportoare, de la bănci până la notari, contabili sau avocați, trebuie să dețină proceduri de evaluare a riscurilor, pentru a stabili dacă un client sau beneficiarul real al unui client este o persoană expusă politic. În categoria entităților raportatoare intră instituțiile financiare și de credit, administratorii de fonduri, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, contabili, notarii, avocații, executorii judecătorești, agenții imobiliari, asociații și fundații.
În prezent, legea include la definiția instituției financiare ”entitățile specializate care desfășoară activități de schimb valutar”.
Ordonanța pregătită completează însă definiția stabilind că este vorba de entitățile specializate care desfășoară activități de schimb valutar ”pentru persoane fizice, organizate sub forma caselor de schimb valutar și entitățile care dețin în administrare structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică și desfășoară operațiuni de cumpărare de valute de la persoane fizice”.
Tot acum, legea prevede că instituțiile de credit și instituțiile financiare raportează transferurile externe în și din conturi, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro. Proiectul de ordonanță reduce acest prag la 10.000 euro, echivalent în lei, iar astfel această obligație va reveni și caselor de schimb valutar în cazul persoanelor fizice, după cum reiese din proiect.
În cazul celorlalte entități raportatoare pragul de 10.000 euro, prevăzut acum de legea în vigoare, rămâne neschimbat, dar categoriile acestor entități sunt lărgite.
Astfel, în categoria ”auditorii, experții contabili și contabilii autorizați, cenzorii, persoanele care acordă consultanță fiscală, financiară, de afaceri sau contabilă” sunt adăugați și evaluatorii autorizați și ”alte persoane care furnizează, direct sau prin intermediul altor persoane cu care persoana respectivă este afiliată, ajutor material, asistență sau consiliere cu privire la aspectele fiscale, financiare, ca activitate economică sau profesională principală”.
De asemenea, în categoria agenților imobilari sunt incluși și ”dezvoltatorii imobiliari, inclusiv atunci când acționează în calitate de intermediari în închirierea de bunuri imobile, dar numai în ceea ce privește tranzacțiile pentru care valoarea chiriei lunare reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult”.
Există și noi categorii introduse, precum cea a furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și furnizorilor de portofele digitale, despre a căror reglementare a relatat Profit.ro.
De asemenea, de acum înainte vor trebui să emită raportate privind tranzacțiile efectuate:
”- persoanele care comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul de opere de artă, inclusiv atunci când această activitate este desfășurată de galerii de artă și case de licitații, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10 000 euro sau mai mult;
- persoanele care depozitează sau comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul cu opere de artă, atunci când această activitate este desfășurată de zone economice libere, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10 000 euro sau mai mult”.
Proiectul prevede, de altfel, că la evaluarea riscurilor de spălare de bani și de finanțare a terorismului se vor lua în considerare și noi factori caracteristici situațiilor cu risc potențial mărit, precum:
- tranzacții cu petrol, arme, metale prețioase, produse din tutun, obiecte de artă și alte obiecte de importanță arheologică, istorică sau culturală, obiecte de cult sau obiecte rare cu valoare științifică, precum și fildeșul și speciile protejate;
dar și cazul în care
- clientul este un resortisant al unei țări terțe care solicită drepturi de ședere sau cetățenia română în schimbul transferurilor de capital, al achiziționării de proprietăți sau de obligațiuni de stat sau al investițiilor în entități corporative.
Proiectul aduce o serie de clarificări și noțiunii de beneficiar real al unei tranzacții, operațiuni sau activități.
Legislația identifică, în prezent, drept beneficiar real în cazul societăților prevăzute în Legea societăților nr. 31/1990 persoana care deține cel puțin 25% din acțiuni plus o acțiune sau participația în capitalurile proprii ale persoanei juridice într-un procent de peste 25%.
Proiectul de ordonanță adaugă că ”deținerea a 25 % plus unu acțiuni sau participarea în capital al unui client într-un procent de peste 25 % de către o entitate corporativă, care se află sub controlul unei persoane fizice, sau de către mai multe entități corporative, care se află sub controlul aceleiași persoane fizice este un indiciu al exercitării indirecte a dreptului de proprietate”.
De asemenea, sunt clarificate, în lipsa idenificării benficiarului real, cine din conducerea unei societăți este considerat beneficiar, respectiv persoana fizică care ocupă o funcție de conducere de rang superior, și anume: administratorul/administratorii, membrii consiliului de administrație/supraveghere, directori cu competențe delegate de la administratorul/consiliul de administrație, membrii directoratului.
Proiectul stabilește noi condiții, similare, în cazul fiduciilor sau construcțiilor juridice similare, respectiv persoanelor juridice fără scop lucrativ.
Conform proiectului de ordonanță, până la 1 februarie 2021, persoanele juridice înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului, altele decât companii sau regii de stat, depun, prin grija reprezentantului legal, spre înregistrare în Registrul beneficiarilor reali, ținut de Oficiul Național al Registrului Comerțului, o declarație privind datele de identificare ale beneficiarilor reali.
