Taxa pe activele bancare ar urma să fie modificată substanțial, prin scăderea ratelor de impozitare și a activelor taxabile, astfel că impactul va fi redus la circa 1 miliard de lei, față de 5,4 miliarde de lei, estimat anterior de BNR, au declarat pentru Profit.ro surse din piață. Băncile ar beneficia de o reducere a taxei în cazul în care cresc creditarea sau scad marja netă de dobândă, legătura impozitului cu ROBOR va fi ruptă și, totodată, formula de calcul a dobânzilor variabile la creditele în lei va fi modificată, prin raportarea la tranzacțiile efective, potrivit ultimei variante discutate.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Guvernul a adoptat la finele anului trecut Ordonanța de Urgență 114 prin care a introdus o serie de taxe sectoriale, inclusiv una pe activele bancare. Mediul de afaceri a fost bulversat de modificările fiscale intempestive, băncile au acuzat că taxa este prea ridicată pentru a fi susținută, Banca Națională a Românie a calculat scenarii extrem de negative pentru sectorul financiar.
Executivul PSD/ALDE a venit la masa negocierilor după ce ratingul suveran a intrat în pericol. Ministerul Finanțelor a făcut apel la decizia agenției Standard & Poor’s de a schimba perspectiva de rating de la stabilă la negativă și a dat termen de două săptămâni pentru lămurirea problemelor generate de OUG 114, termen care expiră azi.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Modificarea OUG 114 s-ar face, astfel, tot prin ordonanță de urgență.
Cotele de impozitare ar urma să scadă de la 1,2% pe an la 0,2% pe an pentru băncile cu o cotă de piață de sub 1% și la 0,4% pe an pentru cele cu o cotă de piață de peste 1%, nivelul fiind similar taxării din țări precum Polonia și Ungaria, adică printre cele mai ridicate din Europa.
În varianta în vigoare a OUG 114, băncile sunt taxate progresiv, în funcție de depășirea nivelului mediu trimestrial al indicatorilor ROBOR la 3 și 6 luni a unui prag de 2%. Taxa n-ar mai avea nicio legătură cu ROBOR, în varianta amendată, aceasta fiind una dintre principalele cerințe ale Băncii Naționale a României, care a acuzat că este afectată transmisiunea politicii monetare.
Dacă în varianta în vigoare a OUG 114 sunt taxate toate activele financiare, în varianta amendată ar fi scoase din baza impozabilă titlurile de stat, creditele acordate administrației publice, inclusiv scrisori de garanție, creditele cu garanții de stat (precum Prima Casă), creditele interbancare și banii băncilor de la BNR (rezerva minimă obligatorie).
Practic, baza de impozitare scade simțitor, la circa 45% din activele nete, după calcule noastre, doar că taxarea se va face, în această situație, doar pe creditarea unde nu e implicat statul. Scutirea titlurilor de stat reprezintă, de asemenea, un imbold pentru bănci să meargă către finanțarea Guvernului, în detrimentul populației și firmelor.
Impactul taxei asupra sistemului bancar s-ar reduce, în noua formă, la circa 1 miliard de lei/an, față de scenariul de bază al BNR, pe forma în vigoare, unde a calculat un impact de 5,4 miliarde de lei/an, ceea ce ar duce 85% din băncile din sistem pe pierdere, iar 14 ar avea nevoie de capital suplimentar.
Taxa ar putea fi și mai mică, în anumite condiții. Dar și mai mare
Există și diferite scheme de reducere a poverii fiscale pentru bănci, iar aici Guvernul s-a gândit că ar putea determina băncile să acorde mai multe credite, dar să și reducă ecartul dintre dobânzile la împrumuturi și cele la depozite. Forțarea băncilor să reducă costurile de creditare a fost printre motivele indicate de Guvern când a prezentat OUG 114, iar Executivul PSD/ALDE a mers până la a nu include niciun venit din taxă în bugetul pe 2019, deși scăderea ROBOR (la 3 și 6 luni) de la nivelurile actuale de peste 3% la sub 2% pare imposibil de realizat în condițiile unei inflații persistente și a unui deficit de cont curent care pune presiune pe cursul de schimb.
Băncile ar beneficia de o reducere cu jumătate a taxei în cazul în care soldul creditelor crește cu 8% față de anul anterior. Această țintă este similară creșterii creditului neguvernamental acordat de bănci în 2018 (+7,9% decembrie/decembrie).
Cu încă jumătate poate fi redusă taxa dacă marja netă (diferența dintre dobânda la credite și cea la depozite în lei) scade cu 8% (spre exemplu de la o marjă de 5 puncte procentuale la 4,6 puncte procentuale). În cazul în care marja netă este de sub 4 puncte procentuale, atunci taxa este din start redusă cu jumătate. Marja netă medie pe sistem era în ianuarie de 5,5% pe afacerile în sold și de 5,2% pe cele noi.
Pe de altă parte, scăderea soldului creditelor cu 8% sau creșterea marjei nete cu 8% aduce o creștere a taxei cu jumătate. Astfel, taxa se poate dubla, în cel mai rău caz.
ROBOR, înlocuit cu dobânda medie a tranzacțiilor din piața interbancară
Guvernul insistă, în continuare, pe schimbarea modului în care creditele în lei se raportează la ROBOR. Astfel, ar urma să fie modificate OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori și OUG 52/2016 privind credite ipotecare și să fie schimbat modul de calcul al dobânzilor variabile. Referința n-ar mai fi cea de la cotațiile oferite de bănci la fixing (băncile se raportează la ROBOR la 3 și 6 luni, la care adaugă o marjă pentru creditele în lei), ci dobânzile medii efective din piață, calculate ca medie ponderată zilnică de către BNR și apoi ca medie aritmetică lunară.
Profit.ro a explicat ce scădere de dobânzi ar putea aduce recalcularea referinței (dobânzile la care băncile se împrumută efectiv între ele sunt pe termene foarte scurte, deci la rate mai mici), însă condiția esențială pentru ca diferența să fie transmisă consumatorilor este ca marjele contractuale să nu fie modificate.
Finanțele au discutat într-un grup de lucru cu BNR, dar mai ales, în ultima vreme, cu prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, arată sursele noastre, în timp ce cu băncile s-au întâlnit la sfârșitul lunii februarie, unde a cerut sugestii, cu promisiunea că va mai urma o întâlnire. Până joi la ora prânzului, ministerul n-a mai dat bancherilor niciun semn.
