Premierul Marcel Ciolacu spune că trebuie luată o decizie politică privind reducerea pragului de impozitare la microîntreprinderi, inclusiv renunțarea la această măsură cerută de Comisia Europeană și, în consecință, pierderea unei sume din cererea de plată nr. 3 din PNRR. Șeful Executivului a mai arătat că României îi vor fi reținute temporar, între 6-8 luni, și alte sume până la rezolvarea situației reclamate tot de Bruxelles cu privire la selectarea dremnitarilor în conducerile companiilor de stat.
De ce este important: După cum a relatat Profit.ro, reprezentanții Comisiei au adoptat o poziție fermă și au cerut reducerea plafonului de venituri anuale în care o firmă trebuie să se încadreze pentru a putea beneficia de impozitare în regim de microîntreprindere. Aceste plafon este acum situat la 500.000 de euro, iar coaliția de guvernământ, aflată în fața alegerilor parlamentare și prezidențiale, nu dorește să adopte o astfel de măsură în prezent.
Mai este important: Regimul microîntreprinderilor face parte din jalonul 206, care este inclus în cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de aproape 2,7 miliartde euro, și rămâne încă în discuție cu Comiisa. Acest jalon vizează revizuirea Codului fiscal ”în vederea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi. Reducerea dispozițiilor speciale începe în T1 2023 și este finalizată până în T4 2024”, arată jalonul respectiv din PNRR.
”În funcție de calculele pe care o să le facă și Comisia, cred că se impune o decizie politică pe care să o avem în interiorul coaliției: dacă vom îndeplini jalonul în acest moment sau într-o anumită proiecție de timp, respectiv în următorul jalon 207, unde este reforma fiscală, sau își asumă România politic, această coaliție, ca să renunățăm la o parte din suma din cererea de plată nr. 3 și nu facem modificarea de reducere la microîntreprinderi”, a declarat premierul Ciolacu, la Bruxelles, după o întrevedere cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Întrebat care ar fi suma la care se va renunța în această impoteză, premierul Ciolacu a susținut că nu este cunoscută deocamdată, deși în luna martie spunea că România riscă să piardă 500 milioane euro dacă nu modifică regimul microîntreprinderilor.
Ciolacu a repetat însă că reducerea pragului la microînreprinderi a fost inclusă în PNRR de fostul premier Cîțu și fostul ministru Ghinea.
”Nu Boloș a cerut reducerea pragului IMM – Cîțu și Ghinea au trecut jalonul 206 cu reducerea pragului la micro, mie mi l-au ascuns. (...) Acum îl dăm afară pe Boloș că trebuie să pună în aplicare ce au cerut Cîțu și Ghinea?!”, a spus Marcel Ciolacu.
Premierul Ciolacu a dat ca cert și faptul că o parte din suma din cererea de plată nr. 3 va fi suspendată de către Comisie pentru 6 sau 8 luni, până când România va relua procedurile de selecție în conducerile companiilor de stat.
”Noi oricum dorim ca în 2026 să aderăm la OECD și atunci părerea mea e că Guvernul României trebuie să facă o modificare legislativă în acest sens și sunt de acord cu această modificare. Sunt ferm convins că o anumită sumă din cererea de plată nr. 3 va fi reținută pe o perioadă de 6, maximum 8 luni de zile pentru a se închide toate lucrurile”,a. spus premierul Ciolacu.
Această problemă există însă chiar în curtea Guvernuui, demnitarii AMEPIP, instituția care monitorizează companiile de stat, fiind forțați să demisioneze, la atenționarea CE, fiind ei înșiși într-o astfel de situație. Totodată, datorită OCDE, până și RA-APPS își va selecta șefii conform regulilor guvernanței corporative, dar actuala conducere rămâne deocamdată neafectată.
Ciolacu a mai menționat drept problemă cu cererea de plată nr 3 și licitațiia metroului de la Cluj, caz în care, potrivit unor susre oficiale, CE reclamă că licitația pentru proiect a fost publicată doar în SEAP, dar nu și în Jurnalul Oficial al UE.
Premierul a precizat însă că România a încasat dela de 9 miliarde euro încasată din PNRR până în prezent de România dar a cheltuit doar 3 miliarde până acum, tot din cauza faprtului că fosta Putere a inclus în PNRR proiecte care nu se aflau la maturitate sau greu de pus în practică, precum trenurile cu hidrogen la care nu există ofertanți.
Așa cum a relatat Profit.ro, Marcel Ciolacu a solicitat în întrevederea cu Ursual von der Leyen ca România să revină în următorii 7 ani la deficitul bugetar de 3%, cu o reducere de doar 0,5% anual în 2025 și 2026.
