Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea privind lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupție de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Sesizarea a fost făcută de Florin Iordache, în calitate de președinte delegat al Camerei Deputaților. Pronunțarea a fost amânată de mai multe ori până acum.
Decizia a fost luată cu 5 la 4 voturi, potrivit unor surse oficiale, scrie News.ro.
Această decizie nu are niciun efect asupra sentinței lui Liviu Dragnea, potrivit acelorași surse.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Curtea Constituțională a avut pe ordinea de zi, miercuri, cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte și Parlamentul României, pe de altă parte, cerere formulată de Președintele Camerei Deputaților.
Pronunțarea în acest dosar a fost amânată de cinci ori până în prezent.
Cererea a fost depusă în 22 martie de către Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea, aflat în concediu cu probleme medicale, i-a delegat atribuțiile.
Sesizarea vizează lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupție de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Florin Iordache reclamă ”refuzul explicit al ICCJ de a aplica o lege adoptată de Parlament și substituirea în acest mod, implicit, autorității legiuitoare prin neconstituirea, în cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, de completuri de judecată specializate pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor de corupție și a infracțiunilor asimilate”.
Șefa ICCJ Cristina Tarcea i-a scris președintelui Curții Constituționale că Austria este singurul stat afiliat Rețelei Președinților Curților Supreme de Justiție din UE care are complete specializate în cauze de corupție.
CITEȘTE ȘI RECORD Peste 60.000 de firme au dispărut din economie în acest anTarcea îi transmite lui Dorneanu că a adresat următoarea întrebare Rețelei Președinților Curților Supreme de Justiție din UE: "Dispuneți la nivelul Curții Supreme sau la nivelul altor instaanțe naționale de complete specializate în cauze de corupție?".
Ea spune că până la termenul de 17 aprilie a primit 19 răspunsuri.
Din aceste răspunsuri, a rezultat că 13 state nu au deloc complete specializate în cauze de corupție.
Alte cinci state nu au complete specializate în cauze de corupție la nivelul Curții Supreme, dar la nivelul altor instanțe au complete sau judecători specializați în cauze de corupție.
Austria este singurul stat UE care are astfel de completuri.
PNL a cerut Curții Constituționale a României să suspende procedura de judecată a cererii depuse de Florin Iordache, considerând că articolul din Regulament în temeiul căruia a fost înaintată cererea este în dezacord cu prevederile legii fundamentale, motiv pentru care liberalii au înaintat și o sesizare de neconstituționalitate, cu acest subiect.
CITEȘTE ȘI Legea privind votul în diaspora a trecut de Parlament. Modificările prevăzute de noua legeÎn 20 mai, CCR a respins sesizarea PNL și a stabilit că Florin Iordache avea dreptul de a sesiza existența unui conflict de natură constituțională.
Chestiunea lipsei completurilor specializate de la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost ridicată și de către avocații liderului PSD, Liviu Dragnea, în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. Între timp, însă, Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani și șase luni de închisoare.
Curtea Constituțională susține, în decizia privind nelegalitatea completurilor de 3 judecători de la Instanța supremă, că urmează a fi rejudecate dosarele soluționate în primă instanță și care nu au sentințe definitive, arată și Agerpres.
"Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art.421 pct. 2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art. 29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003", se arată într-un comunicat al CCR.
Inițial, oficiali din CCR au susținut că vor fi rejudecate dosarele care nu au avut o decizie definitivă până la 1 ianuarie 2019.