Cazul liderului PSD, Liviu Dragnea, care este acuzat în public că, prin acțiuni la purtător, se află în spatele firmei Tel Drum, câștigătoare a multor proiecte de infrastructură din Teleorman, a generat o amplă mișcare la nivel politic pentru schimbarea cadrului legal al firmelor cu astfel de titluri. Propunerile variază de la excluderea acestor firme din licitații publice la interdicția impusă oamenilor de afaceri de a-și mai înființa astfel firme.
Recent, o investigație jurnalistică, realizată de Rise Project, a determinat Direcția Națională Anticorupție să se sesizeze din oficiu și să înceapă urmărirea penală "in rem" privind legăturile lui Liviu Dragnea cu firma Tel Drum. Dragnea a negat însă că are acțiuni la purtător și că se află "în spatele" firmei.
Chiar în aceeași perioadă, după cum a anunțat în premieră Profit.ro, fiul liderului PSD Liviu Dragnea, Valentin Ștefan Dragnea, a decis ca ferma Salcia din Teleorman, al cărei obiect principal de activitate este creșterea porcilor și pe care o controlează de mai mulți ani, să aibă acțiuni la purtător, și nu acțiuni nominative ca până în prezent.
Ca urmare a acestor dezbateri publice, nu mai puțin de 8 proiecte de legi, inițiate de opoziție, dar și de un membru al partidului de guvernământ, PSD, propun schimbarea regimului acțiunilor la purtător.
Un prim proiect, prezentat în exclusivitate de Profit.ro, a fost cel al deputaților liberali Florin Roman și Cristina Trăilă, care propun ca firmele organizate ca societate pe acțiuni, cu capital social reprezentat prin acțiuni la purtător, vor fi excluse de la atribuirea contractelor de achiziții publice în cazul în care nu prezintă deținătorul sau beneficiarul acestor acțiuni.
Proiectul legislativ include, totodată, în categoria situațiilor potențial generatoare de conflict de interese ”situația în care ofertantul individual/ ofertantul asociat/ candidatul/ subcontractantul propus/ terțul susținător este organizat ca societate pe acțiuni, cu capital social reprezentat prin acțiuni la purtător”.
Grupul parlamentar al PNL a mai depus însă, la începutul acestei sesiuni parlamentare, alte două inițiative legislative care au în vedere societățile cu acțiuni la purtător.
Una dintre inițiative prevede eliminarea completă a acțiunilor la purtător din forma de organizare a societăților comerciale.
”Acțiunile la purtător reprezintă o formă de organizare a societăților comerciale specifică secolului al XIX-lea, atunci când nu existau instrumente și instituții care să permită un transfer rapid al părților sociale sau valorificarea imediată a acestora. Astăzi, când societățile pe acțiuni au la îndemână listarea la bursa de valori, menținerea acestei forme de organizare a societăților comerciale nu se mai justifică”, susțin liberalii.
Un alt proiect de lege al acestora prevede că, în procedurile de achiziții publice, autoritatea contractantă are dreptul de solicita, iar ofertantul obligația de a prezenta deținătorul sau beneficiarul acțiunilor la purtător, în cazul în care societatea respectivă sau chiar subcontractanți ai săi sunt organizați ca societăți pe acțiuni și cu capital social reprezentant prin acțiuni la purtător.
”Legislația curentă permite participarea la proceduri publice a unor societăți comerciale ”anonime”. Aceste societăți comerciale anonime sunt, în general, cei mai activi câștigători ai procedurilor de achiziție publică. Cele mai recente date disponibile ne evidențiază faptul că, deși par puține, cele aproximativ 360 de societăți comerciale existente în România cu acțiuni la purtător au câștigat contracte la nivelul zecilor de miliarde de euro”, arată liberalii.
La rândul lor, parlamentarii Uniunii Salvați România (USR) au depus, la începutul acestei sesiuni parlamentare, patru proiecte legislative care vizează activitatea societăților cu acțiuni la purtător.
Spre deosebire de liberali, care propun interzicerea acțiunilor la purtător, parlamentarii USR consideră că excluderea firmelor cu capitalul social reprezentat prin astfel de acțiuni de la orice tip de contract public va fi în măsură să elimine de la sine societățile care au alte scopuri, precum fraudarea banilor publici, sau acționarii ascunși și aflați în conflict de interese.
”Cu toate că o eventuală abolire a acțiunilor la purtător reprezintă o opțiune demnă de luat în calcul și pentru România, apreciem că adoptarea bruscă a acestei măsuri drastice ar putea avea un impact negativ asupra mediului de afaceri și ar determina un număr important de companii mici și mijlocii să recurgă la procedurile birocratice pentru înregistrarea transferurilor de acțiuni. De asemenea, considerăm ca o astfel de măsură necesită o procedură clară de modificare sau radiere a societăților vizate, iar un asemenea act normativ ar avea nevoie de un timp mai lung pentru elaborare și dezbatere”, arată USR.
Prin urmare, parlamentarii acestei formațiuni au elaborat trei proiecte legislative pentru excluderea firmelor cu acțiuni la purtător de la procedurile de achiziții publice, de achiziții sectoriale, respectiv de concesionări de servicii sau lucrări.
Mai mult, un al patrulea proiect de lege inițiat de USR propune interzicerea semnării unor prelungiri sau suplimentări pentru firmele cu acțiuni la purtător în cazul contractelor cu companii de stat, precum și interzicerea pentru cele din urmă de a efectua noi comenzi în cazul contractelor-cadru în vigoare.
Până și un membru al PSD, europarlamentarul Cătălin Ivan, se află la originea unei inițiative cetățenești, prin care este interzisă în România folosirea acțiunilor la purtător, atât în relațiile comerciale normale, cât mai ales în cazul companiilor care fac afaceri cu statul.
Inițiativa cetățenească se află în proces de obținere a avizului Consiliului Legislativ, urmând ca, după obținerea semnăturilor necesare, să intre în procedură parlamentară.
Proiectul prevede ca, în termen de 6 luni de la intrarea sa în vigoare, deținătorii de acțiuni la purtător să aibă obligația de a le transforma în acțiuni nominative, prin înregistrarea acestora din urmă la Registrul Comerțului, termenul de acțiuni la purtător urmând a fi abrogat din legislația românească. Deținătorii acțiunilor la purtător care nu le-au transformat, în termen de 6 luni, în acțiuni nominative și-ar pierde dreptul de vot și dreptul la dividende.
Europarlamentarul Cătălin Ivan arată că, deși legislația prevede ca numele proprietarilor de acțiuni la purtător să fie înscrise într-un registru intern al companiei, nu există însă instrumente legale prin care autoritățile să verifice dacă beneficiarii acțiunilor la purtător sunt înscriși în registre interne și dacă acestea sunt ținute la zi, nefiind aplicate sancțiuni dacă legea nu este respectată.
Inițiatorii proiectelor menționate atrag, totodată, atenția că organisme internaționale, precum Grupul de Acțiune Financiară privind spălarea banilor, recomandă statelor a căror legislație permite societăților comerciale emiterea de acțiuni la purtător să ia măsurile adecvate care să prevină folosirea acestor firme pentru spălarea de bani, în timp ce la nivelul Uniunii Europene se află în pregătire o directivă care va obliga statele membre să transparentizeze orice formă de proprietate comercială.
