Banca Comercială Română (BCR) a lansat astăzi pe bursă o nouă emisiune de obligațiuni nepreferențiale, în valoare de 1 miliard de lei. Emisiunea constă în obligațiuni senior nepreferențiale, cu o maturitate de 6 ani. Obligațiunile au primit un rating pe termen lung de BBB+ din partea Fitch și Baa2 din partea Moody’s.
Banca Comercială Română (BCR) a lansat o nouă emisiune de obligațiuni nepreferențiale, în valoare de 1 miliard de lei. Emisiunea constă în obligațiuni senior nepreferențiale, cu o maturitate de 6 ani, și urmează să fie listată la Bursa de Valori București. Obligațiunile au primit un rating pe termen lung de BBB+ din partea Fitch și Baa2 din partea Moody’s.
BCR a lansat o emisiune de euroobligațiuni verzi, în valoare totală de 700 milioane euro, operațiune prezentată ca marcând debutul băncii pe piețele internaționale de capital, cu euroobligațiuni senior nepreferențiale.
Bondurile, emise în format old school banking, la purtător, sunt emise în categoria recent apărută a titlurilor “green”.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a afirmat că nu austeritatea este cuvântul cheie în această perioadă, ci mai degrabă cumpătarea, precizând că estimările Băncii Mondiale arată că până în 2030 România își poate asigura peste cinci la sută creștere economică în fiecare an, relatează News.ro.
Autoritatea contractantă va fi obligată să excludă din procedura de atribuire a unui contract de achiziții publice orice operator economic, organizat ca societate pe acțiuni, al cărui capital social este reprezentat prin acțiuni la purtător și care nu face dovada identității deținătorilor/beneficiarilor reali ai acțiunilor, prevede un proiect de lege adoptat de Parlament, prin votul final al deputaților.
Autoritatea contractantă va fi obligată să excludă din procedura de atribuire a unui contract de achiziții publice orice operator economic, organizat ca societate pe acțiuni, al cărui capital social este reprezentat prin acțiuni la purtător și care nu face dovada identității deținătorilor/beneficiarilor reali ai acțiunilor, prevede un proiect de lege adoptat de Parlament, prin votul final al deputaților.
Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a desemnat, luni, echipa sa principală de relații cu mass-media, printre cei aleși aflându-se și românca Dana Spinanț, fost jurnalist.
Emiterea de acțiuni la purtător devine interzisă în România, după ce președintele Iohannis a semnat astăzi proiectul de lege care instituie această interdicție. Legea va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, iar deținătorii acestui tip de acțiuni vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a actului. Conform noii legi, tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli în urmă cu 2 ani.
Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege privind combaterea spălării banilor, aprobat miercuri de Parlament. Proiectul a fost aprobat a doua oară pentru a fi amendat în sensul hotărârii Curții Constituționale, care a decis că este neconstituțională scutirea organizațiilor minorităților de la noile prevederi de transparență impuse asociațiilor și fundațiilor. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli în urmă cu 2 ani.
Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege privind combaterea spălării banilor, aprobat luni de Senat. Proiectul a fost aprobat a doua oară pentru a fi amendat în sensul hotărârii Curții Constituționale, care a decis că este neconstituțională scutirea organizațiilor minotriăților de la noile prevederi de transparență impuse asociațiilor și fundațiilor. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli de circa 1 și jumătate, riscând să plătească milioane de euro ca sancțiuni Comisiei Europene.
Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege, avizat astăzi ca decizie finală. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. Sunt introduse și obligații de identificare a benficiarilor reali pentru asociații și fundații, dar cu scutiri pentru organizațiile minorităților naționale. România trebuia să adopte aceste reguli de peste 1 an, iar acum riscă să plătească milioane de euro ca sancțiuni Comisiei Europene.
Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, căruia deputații din comisiile de specialitate i-au întocmit astăzi raportul final de adoptare. Anumite tranzacții comerciale și relații de afaceri nu vor fi scutite de o monitorizare mai atentă din partea băncilor, notarilor, contabililor sau agenților imobiliari, așa cum fusese pregătită anterior decizia.
Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale persoanelor expuse politic, respectiv președinte, prim-ministru, miniștri, parlamentari, șefi de partide, șefi de parchete sau instanțe judecătorești, membrii conducerii Curții de Conturi sau BNR, ambasadori, ofițeri superiori de armată sau membrii conducerii companiilor de stat, vor fi scutite de o monitorizare mai atentă din partea băncilor, notarilor, contabililor sau agenților imobiliari. Senatorii au modificat în acest sens, luni, prin vot în plen, normele prevăzute în proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale persoanelor expuse politic, respectiv președinte, prim-ministru, miniștri, parlamentari, șefi de partide, șefi de parchete sau instanțe judecătorești, membrii conducerii Curții de Conturi sau BNR, ambasadori, ofițeri superiori de armată sau membrii conducerii companiilor de stat, vor fi scutite de o monitorizare mai atentă din partea băncilor, notarilor, contabililor sau agenților imobiliari. Senatorii din comisiile juridică și apărare au modificat, marți, în acest sens normele prevăzute în proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
România riscă două premiere care îi vor face probleme în perioada deținerii președinției în exercițiu a UE. I-ar putea fi impuse, de către Curtea de Justiție a UE, sancțiuni pecuniare chiar în perioada președinției, ca urmare a netranspunerii în legislația națională a directivei privind combaterea spălării banilor care elimină acțiunile la purtător. România ar fi astfel primul stat UE care primește aceste sancțiuni în baza Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare în 2009. Sancțiunile sunt de ordinul milioanelor de euro și pot crește pe măsură ce Parlamentul României întârzie să adopte proiectul, relevă un document oficial aflat în posesia Profit.ro.
Comisia Europeană a decis astăzi să trimită România și Grecia în fața Curții de Justiție pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația lor națională cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor. Directiva a fost abia aprobată de Guvern, la finele lunii mai, și mai trebuie aprobată și de Parlament. În baza Directivei, conform datelor analizate de Profit.ro, firmele nu vor mai avea dreptul să emită acțiuni la purtător, iar societățile care au astăzi acționar având astfel de titluri, care nu includ elementele de identificare ale titularului, vor fi obligate să le transforme în acțiuni nominative în termen de cel mult 1 an și jumătate. Directiva ar fi trebuit implementată de anul trecut. Acum, termenele de conformare vor fi calculate de la data la care și Parlamentul aprobă proiectul, iar actul este publicat în Monitorul Oficial.
Guvernul a aprobat, astăzi, proiectul de lege care transpune directiva europeană în baza căreia, conform datelor analizate de Profit.ro, firmele nu vor mai avea dreptul să emită acțiuni la purtător, iar societățile care au astăzi acționar având astfel de titluri, care nu includ elementele de identificare ale titularului, vor fi obligate să le transforme în acțiuni nominative în termen de cel mult 1 an și jumătate. Directiva ar fi trebuit implementată de anul trecut. Acum, termenele de conformare vor fi calculate de la data la care și Parlamentul aprobă proiectul, iar actul este publicat în Monitorul Oficial.
Senatorii au respins luni un proiect de lege care interzice emiterea de noi acțiuni la purtător în cazul acționariatului firmelor precum și efectuarea de operațiuni cu astfel de acțiuni.
Firmele cu acțiuni la purtător vor putea în continuare să semneze contracte cu întreprinderile publice, a decis Camera de Industrii a Camerei Deputaților, care va redacta astfel un raport de respingere a unei propuneri legislative redactată de parlamentarii USR. Decizia ar putea fi însă una temporară, pentru că deja Guvernul a redactat un proiect de lege care prevede că firmele nu vor mai avea dreptul să emită acțiuni la purtător, ceea ce ar conduce la desființarea acestui tip de societăți.
Majoritatea de guvernământ a respins, luni, în Senat, proiectul PNL prin care firmele cu acțiuni la purtător sunt excluse de la achizițiile publice dacă nu prezintă deținătorul sau beneficiarul acestor acțiuni.
Firmele nu vor mai avea dreptul să emită acțiuni la purtător, iar societățile care au astăzi acționar având astfel de titluri vor fi obligate să le transforme în acțiuni nominative în termen de cel mult 1 an și jumătate. Condițiile sunt introduse într-un proiect de lege redactat la nivelul Ministerului Justiției și care urmează să fie avizat de Guvern, termenele de conformare urmând să fie calculate de la data la care și Parlamentul aprobă proiectul, iar acesta este publicat în Monitorul Oficial.
Cazul liderului PSD, Liviu Dragnea, care este acuzat în public că, prin acțiuni la purtător, se află în spatele firmei Tel Drum, câștigătoare a multor proiecte de infrastructură din Teleorman, a generat o amplă mișcare la nivel politic pentru schimbarea cadrului legal al firmelor cu astfel de titluri. Propunerile variază de la excluderea acestor firme din licitații publice la interdicția impusă oamenilor de afaceri de a-și mai înființa astfel firme.
Deputatul liberal Florin Roman, autorul unui proiect de lege care propune ca firmele care nu își dezvăluie deținătorii acțiunilor la purtător să fie excluse de la licitații publice, reconfirmă că intră de mâine în greva foamei, acuzând Guvernul că nu alocă fonduri pentru construcția unui monument dedicat Marii Uniri.