Angajații din sistemul public au așteptat să-și facă vacanța de vară achitând serviciile cu voucherele de vacanță promise de către Guvern și ministrul Turismului, întârziind rezervarea sejururilor, dar ministerul de resort nu s-a implicat în promovarea litoralului, lăsându-l la mâna vremii capricioase, arată Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).
În așteptarea voucherelor promise de Guvern și de ministrul Turismului la începutul acestui an, angajații statului român au întârziat rezervarea sejururilor. În final, tichetele de vacanța nu au ajuns la angajați în timp util, se arată într-un comunicat al federației.
Cu toate ca Ministerul Turismului nu s-a implicat în promovarea litoralului românesc, mediul de afaceri a investit în structuri de cazare pe litoralul românesc a creat oferte și servicii cât mai diversificate, care să cuprindă o arie cât mai largă de turiști, mai spun reprezentanții FPTR. Deși mediul de afaceri din turism depune eforturi, în fiecare an, pentru creșterea numărul turiștilor din stațiunile de la malul mării, se confruntă de mai bine de 20 de ani cu numeroase probleme: lipsa forței de muncă din turism, administrarea și atribuirea ineficientă a plajelor, lipsa unui plan urbanistic coerent, lipsa punctelor sanitare, iluminatului public deficitar, spații verzi neamenajate, acces dificil în destinație, drumuri neasfaltate sau crăpate, trotuare distruse, lipsa parcărilor.
"Toate aceste probleme dar și lipsa managementului eficient al stațiunilor, duc pe termen lung, la scăderea atractivității destinației, a scăderii interesului turiștilor pentru litoralul românesc", informează comunicatul FPTR.
În lipsa unui managementul judicios al destinațiilor turistice, primarii au emis autorizații marilor retaileri pentru construcția de hipermarketuri, autorizații pentru mici magazine alimentare acolo unde nu este necesar, ceea ce a dus la transformarea stațiunilor turistice în orașe și a turiștilor în locuitori, iar operatorilor din turism le-au provocat pierderi mari în vânzările din activitatea de alimentație publică.
Cu toate acestea, spun cei de la FPTR, citând Statistica, numărul de turiști în structurile clasificate de pe litoral a crescut cu 5% față de anul trecut. Cifra nu corespunde cu cea avansată de o asociație de la malul mării, care raporta un avans de 12% al numărului de turiști, și cu atât mai puțin cu declarațiile mai mult sau mai puțin oficiale ale unor agenții și hotelieri importanți, care susțin că hotelurile au fost cu până la 10% mai goale în acest an. Motivele invocate, pe lângă promisiunea neonorată a statului cu voucherele de vacanță și lipsa promovării, sunt și faptul că hotelierii au mărit cu aproape 10% tarifele în această vară, iar, în paralel, apartamentele în regim hotelier, care funcționează cumva în zona gri, și localnicii care cazează turiști la negru au mușcat puternic din prăjitura hotelierilor.
De altfel, reprezentanții FPTR afirmă, în același comunicat, că începutul sezonului 2017 a debutat cu un grad de ocupare de aproximativ 60% datorită biletelor vândute prin sistemul early booking. La sfârșitul lunii iulie 2017 însă, gradul de ocupare, a scăzut cu până la 20% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În a doua decadă a lunii august și începutul lunii septembrie gradul de ocupare a fost similar cu cel de anul trecut. Odată cu reîntoarcerea vremii bune, dar și prin păstrarea tarifelor de vârf de sezon și de sezon intermediar dincolo de perioada consacrată, "hotelierii au reușit să reducă din deficit".
Vremea rea (furtuni, ploi, temperaturi scăzute), atât în prima lună de sezon, iunie, dar mai ales în luna iulie (luna de vârf de sezon, care trebuia să asigure o mare parte din bugetul prognozat), i-a ținut pe mulți români departe de litoral, după cum informează comunicatul citat. Faptul că mulți hotelieri nu folosesc contracte ferme tip charter sau allotment cu turoperatorii specializați din piața de profil a permis anularea rezervărilor în număr foarte mare pentru această perioadă. "Managerii din turism nu sunt pregătiți să contracareze efectele negative care se răsfrâng asupra afacerii lor în situații neprevăzute (anul acesta vremea rea, în trecut criză economică sau schimbări bruște ale comportamentului de consum, ca urmare a unor situații internațional: atacuri teroriste, calamități naturale etc.). De multe ori, aceștia au reacții care acționează în dezavantajul lor și al destinației, prin scăderi masive de prețuri în perioade când nu este normal (sezon) sau, din contră, creșteri nejustificate, când constată ca vremea este bună", se mai arată în comunicat.
În situațiile în care litoralul se confruntă cu vremea rea, ca în acest sezon, o importanță foarte mare pentru un grad de ocupare bun o reprezintă atractivitatea destinației turistice. Atât timp cât turistul potențial știe că nu are posibilități suplimentare de petrecere a timpului în destinație, atunci când vremea nu permite accesarea serviciilor de plajă, preferă să-și anuleze sejurul. Dacă destinația turistică ar oferi posibilități de distracție, (centre de distracții in-door, mall-uri, spectacole dedicate copii, cabaret, cazino, spectacole sau restaurante cu specific care oferă programe dedicate ș.a. m.), decizia turiștilor de a veni la mare nu ar depinde în măsură atât de mare de vreme. Aceste facilități se găsesc, din păcate, într-o mică măsura doar în Mamaia-Constanța și foarte puțin în restul stațiunilor.
Chiar dacă cheltuielile au crescut semnificativ în 2017, o parte dintre investitori vor reinvesti profitul obținut în 2017, în special din nordul zonei Mamaia, a zonei Năvodari și în sudul litoralului, unde vor fi interesați, în continuare, de noi investiții. Vor continua investițiile în structurile de primire turistică existente, astfel încât să se ridice gradul de confort spre minim 3 stele, mai spun reprezentanții federației.
În privința tarifelor, ei spun că acestea vor rămâne aproximativ la fel sau vor crește cu maximum 5% anul viitor.
Conform datelor statistice furnizate de INS, până la finele lunii iulie 2017, a fost înregistrată o creștere de 5% a numărului turiștilor, comparativ cu anul 2016. Mamaia, Eforie Nord și Venus au fost stațiunile cu cea mai mare cerere, iar la polul opus s-au situat Costinești, Neptun și Eforie Sud. Se simte o tendință de creștere a numărului de turiști în sudului litoralului față de anii anteriori, mai ales a turiștilor familiști.
Turiștii care au sosit anul acesta pe litoral au avut de ales dintr-o paletă largă de oferte, în funcție de serviciile preferate și bugetul disponibil pentru concediu. La data de 1 septembrie 2017, conform site-ului oficial al Ministerului Turismului, în stațiunile de pe litoralul românesc, inclusiv Constanta, Eforie și Mangalia erau 1.510 structuri de cazare clasificate, care aveau 49.201 spații de cazare și puneau la dispoziție un număr de 107.112 locuri de cazare.
Dintre locurile de cazare, cele mai multe, adică 62.100 sunt reprezentate de locuri în hoteluri, iar restul de 45.012 de locuri de cazare sunt în vile, campinguri, hosteluri. FPTR aproximează ca 15% din locuințele private din stațiunile și orașele de pe litoral, se închiriază în timpul sezonului estival, ceea ce generează un număr foarte mare de persoane cazate, ducând la o aglomerare a stațiunilor și la o concurență neloială pentru structurile clasificate.
Spațiile de cazare din hotelurile de 1,2 stele s-au vândut în procent de 60% prin agenții de turism și 40% prin alte sisteme de rezervări. Spațiile de cazare în hotelurile de 3,4 și 5 stele s-au vândut în procent de 35% prin agenții de turism și 65% prin alte sisteme de rezervări.
Deși numărul de turiști a crescut statistic cu 5% în comparație cu anul trecut, care a fost unul "excepțional", profitul nu l-a depășit pe cel din anul anterior, fiind chiar mai scăzut, se mai arată în comunicat. Cauzele au fost creșterea fondului de salarii, creșterea costurilor pentru utilități, dar și creșterea prețului alimentelor.
