Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, 55.942 de firme au fost radiate în primele patru luni ale acestui an la nivel național, în creștere cu 94,3% față de perioada similară din anul precedent. În 2018, după primele patru luni, aveam 28.787 de firme radiate, cu o creștere de numai 4,94% față de anul precedent.
La fel ca anul trecut, Capitala este lider detașat la firme radiate (5623), cu 1314 mai multe decât în ianuarie-aprilie 2018.
Bucureștiul este urmat de Iași, cu 3371 de firme radiate, în creștere cu 187% față de primele patru luni din 2018, Maramureș, cu 2388 de firme radiate, mai multe cu 244% față de anul trecut, și Bacău (2235 – 151%). La polul opus s-au aflat județele Ialomița, cu 391 radiate în primele patru luni din 2019, Tulcea (442) și Covasna (431).
Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, numai în luna aprilie au fost radiate la nivel național 6196 de companii, dintre care cele mai multe în București (872), Cluj și Dolj (285) și Bihor (256).
Cel mai mult a crescut numărul firmelor radiate în Teleorman (248%), Maramureș (244%), Bistrița-Năsăud (221%), Gorj (208%) și Vaslui (207%), iar cel mai puțin în Botoșani (17,4%) și Suceava (19,3%).
"Este cel mai mare număr de firme radiate, în primele patru luni, din 2009 și până în prezent. Dacă trendul continuă, 2019 ar putea aduce, astfel, un număr record de firme radiate, ce ar putea trece de granița de 100.000 de firme’’, estimează experții de la Sierra Quadrant.
Spre comparație, în 2018 au fost radiate în total 80.181 de firme, cu 2,57% mai puține decât în 2017 (82.295 companii)
"Este un fenomen similar cu situația din 2010 când, în plină criză, numărul firmelor radiate creștea cu 292% față de 2009 și ajungea la 171.146 de societăți’’, arată studiul.
În ceea ce privește domeniile economice cu cele mai multe radieri de firme (V2008), la finalul lunii aprilie conducea detașat sectorul comerțului, cu 17.349 companii, urmat de agricultură, silvicultură și pescuit cu 10.838, construcții (5462), industria prelucrătoare (4457), activități profesionale, științifice și tehnice (4223) și Informații și comunicații (2086).
La polul opus, sectoarele cu cele mai puține firme radiate au fost Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public (3), Activități ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; activități ale gospodariilor private de producere de bunuri și servicii destinate consumului propriu (6) și Industria extractivă (50).
Cel mai mult au crescut radierile de activitate în agricultură (182%), industria extractivă (137%), comerț (130%) și construcții (125%).
Potrivit experților, creșterea spectaculoasă a numărului firmelor radiate are la bază două motive principale. Pe de o parte sunt antreprenorii care își radiază companiile în mod voluntar, în contextul unui mediu economic plin de provocări.
"Sunt în general firme mici, fără posibilități financiare, care nu rezistă provocărilor generate de blocajul financiar, de creșterea costurilor, de dinamica contractuală. Așa se ajunge ca multe firme să fie închise rapid, mai ales cele de portofoliu – deschise de antreprenori cu scopuri prea puțin fundamentate’’, afirmă experții.
Pe de altă parte, creșterea numărului firmelor radiate este rezultatul închiderii unui număr semnificativ de proceduri de faliment.
"Lichidatorii au reușit, în ultima perioadă, să închidă multe din procedurile aflate pe rol, iar radierea societăților este punctul final al acestui demers. Simplificarea legislației și optimizarea cadrului administrativ au fost factorii determinanți în acest proces’’, afirmă Ovidiu Neacșu, asociat coordonator al Sierra Quadrant.
Potrivit acestuia, mediul de afaceri românesc trece printr-o ,,curățenie generală’’, cu efecte pozitive pe termen mediu și lung.
"România are nevoie de antreprenori și este salutară creșterea numărului de firme din ultimii ani. Însă dincolo de inițiativă, de proiecte, de planuri de business, de optimismul care caracterizează mai ales antreprenorii tineri, economia românească are nevoie de profesioniști, de oameni de afaceri responsabili care să dezvolte business-uri predictibile, fundamentate pe realitățile economice. Avem, în continuare, prea multe firme slab capitalizate, fără orizont, fără planuri de afaceri, în care instinctul antreprenorului primează, în care deciziile economice sunt prea puțin fundamentate economic, cu consecințe directe, ce duc rapid la insolvență, faliment și, în final, la radierea business-urilor’’, a mai spus acesta.
În primele patru luni din 2019, numărul firmelor și PFA-urilor noi a crescut cu 17,68% față de aceeași perioadă din 2018, la 56.176. Semnificativ este avansul PFA-urilor nou înființate, de la 3572 în primele patru luni din 2018 la 10.388 în ian-aprilie 2019.
Pe de altă parte, numărul firmelor în insolvență a scăzut în primele patru luni cu 30%, la 2069, cel al firmelor cu activitatea suspendată s-a redus cu 21%, la 5486, iar cel al dizolvărilor a scăzut cu 11,58%, la 11.188.
Potrivit experților, în partea a doua a anului, numărul suspendărilor de activitate și al dizolvărilor de companii ar putea reveni pe plus, posibil cu 20%, mulți dintre investitori căutând să își protejeze capitalul în fața accentuării provocărilor în economie, generate de creșterea costurilor operaționale (în primul rând - deprecierea cursului leu/euro, inflație etc.) și a accentuării blocajului financiar.
"Dacă criza economică din 2009 a prins mulți investitori vulnerabili, cu investiții și linii de finanțare asumate, în acest an mare parte dintre ei vor alege să își conserve lichiditățile, în speranța că vor exploata la maximum oportunitățile generate de o potențială nouă criză’’, afirmă analiștii Sierra Quadrant.
