Rezultatele 1 - 25 din 36 pentru "privatizarea"

Grupul austriac OMV, principalul acționar al celei mai importante companii de petrol și gaze autohtone, Petrom, discută cu guvernul României pe tema potențialelor oportunități de export gaze care vor apărea odată cu declanșarea producției în Neptun Deep în 2027. În prezent, legea offshore prevede o prioritate la cumpărare a statului român.

Proaspăta legislație care introduce noi rate de redevențe petroliere nu se va aplica gazelor care vor fi extrase începând cu 2027 din cel mai important zăcământ offshore autohton, Neptun Deep, susține operatorul acestuia, OMV Petrom, care este partener în proiect cu compania deținută majoritar de statul român, Romgaz.

În ședința de Guvern de astăzi intrase un proiect de ordonanță de urgență care prevedea că redevențele pe exploatarea resurselor de țiței și gaze naturale ale României, nemodificate din anul 2004, de la privatizarea Petrom, vor fi majorate cu până la peste 28%.

Redevențele pe exploatarea resurselor de țiței și gaze naturale ale României, nemodificate din anul 2004, de la privatizarea Petrom, vor fi majorate cu până la peste 28%, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență aflat pe agenda ședinței de vineri a Guvernului.

OMV Petrom convoacă acționarii să voteze delistarea de certificate globale de depozit, aflate la tranzacționare la Bursa de Valori din Londra.

Ministerul Energiei, care deține în numele statului român 20,7% din capitalul OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței, gaze și carburanți din România, companie controlată de grupul austriac OMV, și-a bugetat pentru anul acesta încasări din vânzarea de acțiuni la societate, relevă date analizate de Profit.ro.

Guvernul vrea să inițieze în februarie modificarea legislației primare privind obligativitatea de vânzare de acțiuni OMV Petrom din cota de participare a statului la cel mai mare producător de țiței și gaze din România, controlat de grupul austriac OMV, către foștii salariați ai companiei din perioada 1997-2004, în condițiile în care, la jumătatea lunii, Ministerul Energiei are termen de emitere a unui ordin care să stabilească procedurile, termenele și condițiile pentru vânzarea acțiunilor.

Proiectul de hotărâre de Guvern de aprobare a vânzării de către stat, prin Ministerul Energiei, a unui pachet de acțiuni la cel mai mare producător de țiței și gaze din România, OMV Petrom, către foștii salariați ai companiei a fost refăcut de către minister, noua formă a draftului de act normativ, care a și fost adoptată de Executiv, prevăzând doar că se va vinde o cotă de 1% din valoarea capitalului OMV Petrom la data vânzării, până cel târziu la finalul anului viitor, fără să se precizeze cine sunt persoanele îndreptățite să cumpere, la ce preț și în ce condiții.

Petro Active Investments SA, compania înființată toamna trecută la Craiova care a preluat de la mii de foști salariați ai OMV Petrom drepturi de a cumpăra acțiuni ale producătorului de țiței și gaze, din participația la societate a statului român, la mai puțin de jumătate din prețul actual de piață al titlurilor, și printre acționarii căreia sunt și nume notorii ale pieței de capital autohtone, susține că recentul proiect de hotărâre de Guvern ce prevede că statul, prin Ministerul Energiei, va vinde în total foștilor angajați mai puțin de 1% din capitalul societății încalcă legislația primară de privatizare a Petrom.

Statul român se pregătește să le vândă foștilor salariați ai OMV Petrom o cotă de sub 1% din acțiunile celei mai mari companii petroliere din România, la prețul achitat de grupul austriac OMV la privatizarea din 2004, de 0,2158 lei/acțiune, care reprezintă mai puțin de jumătate din cotația OMV Petrom de la BVB din momentul redactării acestei știri, de 0,4635 lei/titlu.

Dacă interpretarea juridică este confirmată de instanță, Guvernul ar trebui să plătească celor 23.000 de reclamanți care l-au "bătut" în justiție fabuloasa sumă de 23 miliarde lei – adică echivalentul a aproape 2% din PIB-ul României pe anul trecut, de 1.182 miliarde lei.

Tribunalul Bacău dat câștig de cauză, în primă instanță, fondului de investiții Amerocap în procesul intentat Chimcomplex și a obligat proprietarul Oltchim să plătească americanilor peste două milioane de dolari, potrivit portalului instanței.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis motivarea deciziei din mai anul acesta prin care a obligat Guvernul să vândă către salariații OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din România, un procent de până la 8% din acțiunile companiei, la prețul la care grupul austriac OMV a preluat controlul asupra Petrom în 2004, după cum prevede legislația de privatizare a societății.

Deputatul PNL Virgil Popescu (51 de ani), propus să preia conducerea structurii-mamut pe care liberalii vor să o creeze prin recomasarea ministerelor Economiei și Energiei, a fost director al sucursalei PECO Mehedinți a Petrom înainte de preluarea fostei companii de stat de către austriecii de la OMV, iar din 2007 deține, alături de soția sa, care este asociat majoritar și administrator, o firmă ce operează în prezent ca dealer trei benzinării Petrom.

Compania americană de private equity Amerocap, care se prezintă ca având plasamente de peste 1 miliard de dolari și care și-a exprimat recent interesul de a investi în societatea de stat Oil Terminal, operatorul terminalului petrolier de la Marea Neagră din portul Constanța, fapt care a dus la explozia pe bursă a prețului acțiunilor firmei constănțene, se judecă de un an de zile cu combinatul chimic Chimcomplex, pe care l-a sprijinit cu servicii de consultanță la preluarea principalelor active ale Oltchim, după ce compania controlată de omul de afaceri Ștefan Vuza a renunțat la serviciile consultanților americani.

Viitoarea ședință a coaliției de guvernare PSD-ALDE va avea pe ordinea de zi problema vânzării de către stat a unui pachet de 8% din acțiunile OMV Petrom către salariații societății la prețul la care grupul OMV a preluat controlul asupra companiei în 2004, obligație impusă de o recentă decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a declarat președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Guvernul a abrogat, miercuri, prin ordonanță de urgență, prevederea legală care interzice privatizarea Companiei Naționale Loteria Română. Măsura a fost luată pentru a putea transfera compania Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI).

OMV Petrom a plătit în total anul trecut statului român, sub formă de impozite, redevențe și alte taxe, suma de peste 1,68 miliarde lei, însă are de recuperat de la acesta o sumă mai mare, respectiv de circa 1,76 miliarde lei.

Între timp, a fost înființată compania Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român SA, parte a soluției, convenite în urmă cu 6 ani, de reglare a datoriilor istorice ale Rompetrol față de statul român, și a început să avanseze și implementarea părții a doua a înțelegerii din Memorandumul încheiat de Guvern în 2013 cu KMG International din grupul kazah de stat KazMunayGas, respectiv preluarea de către KMG International a unei cote de 26,7% din participația de aproape 45% din acțiunile Rompetrol Rafinare aflată în posesia Ministerului Energiei, contra unei sume minime de 200 milioane dolari.

Guvernul vrea să abroge preverea legală care interzice practic privatizarea Companiei Naționale Loteria Română, pentru a putea să o transfere Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI).

Ion Popa (66 de ani) a fost director general al Petrom până la privatizare, în perioada 1992-2003, iar ulterior a avut fișa de consilier de stat la cabinetul premierului Adrian Năstase. După Năstase, a lucrat pentru cel mai bogat om din Republica Moldova, dar și pentru Ovidiu Tender.

Informația a fost făcută însă publică chiar de către Comisie, încă din vara trecută. De altfel, din articol reiese că agenției elene de privatizare i-a fost trimis chiar comunicatul Executivului european din 1 iunie 2017, în care acesta anunța că a deschis o investigație oficială pe baza suspiciunii că Transgaz ar fi acționat pentru a bloca exporturile de gaze naturale de producție românească către alte state membre UE.

Omul de afaceri Ștefan Vuza a scos la vânzare clădiri, terenuri și alte bunuri ale mai multor firme ale sale, membre ale grupului Serviciile Comerciale Române (SCR), în valoare totală estimată la peste 50 milioane euro, ca să facă rost de banii necesari cumpărării celor 6 pachete de active ale Oltchim pentru care a licitat compania sa Chimcomplex Borzești.

Elementele de nesiguranță menționate de administratorii judiciari se referă, cel mai probabil, inclusiv la așteptata decizie a Comisiei Europene cu privire la existența sau nu a unor elemente de ajutor de stat în planul de reorganizare a Oltchim. Doar două oferte de cumpărare, cele depuse de Chimcomplex Borzești și de fondul de investiții White Tiger, vizează mai multe grupe de active ale combinatului.

Lucian Boghiu, fost director general al companiei de stat Electrica SA înainte de startul privatizării acesteia, a decis, în iunie, să cumpere cu suma de 670.000 euro clădirea și terenul din București aferente sediului furnizorului de energie electrică Enol Grup SA, pe care îl controlează cu peste 90% din acțiuni, potrivit unui document al companiei.