Ministrul Finanțelor Publice (MFP), Marcel Boloș, a declarat după ședința de Guvern de astăzi că redevențele pe exploatarea resurselor minerale ale României pot fi majorate doar după ce expiră actualele concesiuni sau pentru concesiuni noi. Cu nici 3 luni în urmă, același Boloș spunea că printre măsurile de reducere a deficitului bugetar discutate în coaliția de guvernare se număra și majorarea ″considerabilă″ a unora dintre redevențele aferente concesionării pentru exploatare a resurselor minerale ale statului, redevențe pe care le caracteriza ca fiind ″aproape nesemnificative″.
El a fost întrebat acum de presă câți bani va aduce la buget majorarea redevențelor.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
″Păi în momentul de față încasăm 2,336 miliarde lei din redevențe. Acuma, recunosc, noi am pus acolo acel procent care s-a convenit în coaliție, de indexare cu inflația, dar tot în proiectul de ordonanță am menționat că trebuie respectate clauzele de stabilitate ale licențelor de exploatare, iar dacă clauza de stabilitate spune că această redevență rămâne constantă până la sfârșitul perioadei pentru care a fost acordată licența, nu prea putem să facem nimic. Dar, dar, la momentul la care acea perioadă a expirat, noua redevență îi ia locul.
Ca să aveți o imagine completă și corectă, încasăm așa: 400 de milioane de lei din redevența petrolieră, pentru 3 milioane de tone de țiței care se extrag (pe an – n.r.), 1,2 miliarde lei pentru 8,8 miliarde metri cubi de gaze naturale și 336 milioane lei pentru 36 de substanțe minerale pentru care avem acordate licențe. Însumați-le și vedeți cât obține statul român de pe urma exploatării bogățiilor solului, subsolului și a tot ce ne-a dat Dumnezeu″, a spus Boloș.
În replică, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), din care fac parte și OMV Petrom, Romgaz și Black Sea Oil&Gas, cei mai mari producători de hidrocarburi din România, a transmis că a ″luat act cu mare îngrijorare″ de adoptarea ordonanței de urgență privind unele măsuri pentru bunurile proprietatea publică și privată a statului, precum și pentru administrarea eficientă a proprietăților statului, ″care vizează, printre altele, creșterea cotelor de redevențe petroliere pentru viitoarele acorduri petroliere″.
″Ordonanța de urgență are un efect negativ semnificativ asupra investițiilor, producției viitoare de petrol și gaze naturale. În aceste circumstanțe, considerăm necesară excluderea prevederilor referitoare la modificarea cotelor redevențelor petroliere din ordonanța de urgență. Aceste modificări vor avea un impact semnificativ asupra investițiilor, descurajându-le, generând consecințe negative asupra securității energetice naționale, economiei românești și veniturilor bugetului de stat. Astfel, măsurile propuse vor influența semnificativ negativ investițiile, având un impact direct asupra producției viitoare de petrol și gaze naturale. Redevențele mai ridicate vor majora costul marginal al extracției resurselor de hidrocarburi, totodată, descurajând dezvoltarea rezervelor marginale. (...) PPG subliniază că implementarea a unei astfel de creșteri a cotelor redevențelor petroliere va descuraja semnificativ interesul companiilor de a încheia noi acorduri petroliere (cu efect negativ asupra investițiilor viitoare), ceea ce va genera un impact negativ asupra securității energetice naționale, asupra economiei românești și asupra veniturilor bugetului de stat″, a arătat FPPG, într-un comunicat emis după ședința de Guvern.
După cum a relatat Profit.ro, în ședința de Guvern de astăzi a intrat un proiect de ordonanță de urgență care prevedea că redevențele pe exploatarea resurselor de țiței și gaze naturale ale României, nemodificate din anul 2004, de la privatizarea Petrom, vor fi majorate cu până la peste 28%.
Executivul modificase radical un draft de act normativ anterior, prezentat de Profit.ro în prima parte a lunii. Acela stipula că redevențele vor fi indexate anual cu rata inflației din anul anterior, începând chiar cu 2023, dar că, totodată, în cazul acordurilor și contractelor de concesiune aflate în vigoare, indexarea nu se va face decât dacă vor și titularii respectivelor acorduri și contracte, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) căpătând sarcina de a ″negocia″ cu concesionarii pentru a-i convinge să accepte indexarea.
Până la urmă, s-a renunțat și la indexare, și la negociere. FPPG solicitase autorităților pe 10 octombrie să renunțe la intenția de a indexa redevențele petroliere cu rata inflației, avertizând totodată că, în caz contrar, companiile membre s-ar putea vedea obligate să demareze litigii.
OUG-ul adoptat astăzi de Guvern prevede că, la țiței, cotele de redevență pe exploatare cresc de la 3,5% la 4,5% (+28,57%) pentru zăcăminte care produc sub 10.000 de tone/trimestru, de la 5% la 6% (+20%) pentru zăcăminte care produc între 10.000 și 20.000 de tone/trimestru, de la 7% la 8,5% (+21,42%) pentru zăcăminte care produc între 20.000 și 100.000 de tone/trimestru și de la 13,5% la 16% (+18,51%) pentru zăcăminte care produc peste 100.000 de tone/trimestru.
La gaze naturale, cotele de redevență cresc de la 3,5% la 4,5% (+28,57%) pentru zăcăminte care produc sub 10 milioane metri cubi/trimestru, de la 7,5% la 9% (+21,42%) pentru zăcăminte care produc între 10 și 50 milioane mc/trimestru, de la 9% la 10,5% (+16,66%) pentru zăcăminte care produc între 50 și 200 milioane mc/trimestru și de la 13% la 15% (+15,38%) pentru zăcăminte care produc peste 200 milioane mc/trimestru.
Guvernul a lăsat însă neschimbate prevederile în vigoare din Legea petrolului care stipulează că ″Prevederile acordului petrolier rămân valabile pe toată durata acestuia, cu excepția adoptării unor dispoziții legale favorabile titularului acordului petrolier″ și că ″În situația în care, pe parcursul realizării operațiunilor petroliere, apar situații care nu au putut fi prevăzute la încheierea acordului, cu excepția prevederilor care au condus la câștigarea concursului public de ofertă, părțile, de comun acord, vor încheia acte adiționale, care vor intra în vigoare la data aprobării lor de către Guvern″.
Actul normativ stipulează și majorarea redevențelor datorate de operatorii sistemelor naționale de transport al gazelor naturale și petrolului (Transgaz și Conpet) și de cel al terminalului petrolier de la Constanța (Oil Terminal), de la 10% la 11,5% din valoarea veniturilor brute realizate din aceste operațiuni.
Redevența pe înmagazinarea de gaze naturale, datorată de filiala Depogaz a Romgaz și de Depomureș din grupul Engie, crește de la 3% la 3,5% din veniturile brute.
Redevențele pe extracția de țiței și gaze sunt cele mai importante din punct de vedere bugetar, ele aducând anul trecut încasări de peste 4,4 miliarde lei. Cotele procentuale erau neschimbate din 2004, însă prețurile de referință la care se aplică acestea au constituit subiect de controverse, după cum a relatat Profit.ro aici și aici.
Încasările au scăzut anul acesta în linie cu ieftinirile angro de pe piețe, precum și ca urmare a fixării administrative la 150 lei/MWh a prețului de vânzare a gazelor naturale de către producători pentru acoperirea consumului populației și CET-urilor, cu redevențele datorate la acest preț de referință, cifrat semnificativ sub cotațiile din piață.
În Parlament, pe circuitul legislativ există și un proiect de triplare a redevențelor petroliere.
