Platformele digitale de ridesharing sau de transport alternativ vor trebui să se înregistreze fiscal în România și să raporteze autorităților cursele efectuate. Automobilele vor trebui să aibă un ecuson special, iar șoferii vor plăti o taxă anuală, prevede noul proiect avansat în Parlament de actuala Putere.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Senatorii majorității de guvernământ PSD-ALDE au respins, la finele lunii octombrie, un proiect de lege privind autorizarea platformelor online de ridesharing, precum Uber sau Taxify. Profit.ro a anunțat atunci că partidul de guvernământ va depune, în schimb, la Parlament un nou proiect de lege prin care va fi propusă impozitarea acestor companii în România, iar toate cursele operate vor trebui raportate Fiscului. Acum, PSD a redactat noul proiect, care prevede că platformele digitale de ridesharing sau de transport alternativ vor trebui să se înregistreze fiscal în România și să raporteze autorităților cursele efectuate. Automobilele, în schimb, vor trebui să afișeze un ecuson special, iar șoferii vor plăti o taxă anuală.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Proiectul instituie obligativitatea licențierii operatorului care deține paltformele de ridesharing, a mașinilor care efectuează acest serviciu și a șoferilor care le conduc, cu scopul de ”a uniformiza acest tip de cerințe cu cele din industria taxiurilor”.
Prevederi pentru operatorii de platforme digitale ridesharing
Conform prevederilor proiectului redactat, în situația în care operatorul platformei de ridesharing este o firmă cu sediul social într-un alt stat decât România, acesta este obligat să deschidă și să păstreze pe toată perioada în care își desfășoară activitatea pe teritoriul României o sucursală înregistrată fiscal pe teritoriul României în scopul reprezentării sale în fața autorităților din România.
Totodată, la solicitarea justificată a unei autorități competente, operatorul va pune la dispoziția acesteia toate informațiile cerute pe care le deține cu privire la cursele efectuate de șoferi prin intermediul platformei digitale.
Proiectul stabilește că prestarea de servicii de transport alternativ (prescurtate în proiect VTS), respectiv de ridesharing, pe teritoriul României va fi supusă autorizării de către Ministerul Transporturilor
Pentru obținerea autorizatiei, operatorul va depune la Ministerul Transporturilor următoarele documente și informații:
a) certificatul de înregistrare la registrul comerțului din România sau din țara de origine precum si dovada numirii reprezentantului sau legal, in cazul în care este o societate cu sediul în afara României;
b) o descriere a operatorului;
c) o declarație pe propria răspundere a reprezentantului legal al operatorului ca firma nu se afla sub incidența Legii nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență;
d) asigurare de risc financiar la valoarea de 50.000 euro;
e) o descriere a caracteristicilor și funcțiilor platformei digitale și a modalității de funcționare și a conformării acesteia cu cerințele legii precum și indicarea adresei de web/internet de unde aceasta poate fi descărcată/instalătă pentru a fi analizată/testată de autoritatea competentă.
În termen de 30 zile lucrătoare de la depunerea documentației, Ministerul Transporturilor va emite autorizația pentru intermediere a transportului alternativ. Autorizația este emisă pe o perioadă nedeterminată, cu condiția ca operatorul respectiv să respecte prevederile legale, și va intra in vigoare după plata de către operator către minister a unei taxe de autorizare de 50.000 lei.
Neplata taxei în termen de 30 de zile va duce la anularea autorizației.
În continuare, operatorii autorizați să desfășoare activități pe teritoriul României vor plăti către Ministerul Transporturilor, la fiecare 12 luni, o taxă de 50.000 lei.
Neplata taxei în termen de 30 de zile de la data scadentă îndreptățește ministerul să suspende autorizația până la plata taxei. Neplata taxei de către operator în termen de 90 de zile de la data scadentă va îndreptăți ministerul să anuleze autorizația.
Cerințe pentru automobile și șoferi
Șoferii autoturismelor au obligația să dețină un certificat de competență profesională pentru serviciile de transport persoane în regim de închiriere eliberat de Autoritatea Rutieră Română (ARR).
Veniturile șoferilor obținute în urma efectuării de servicii de transport alternativ vor fi impozitate potrivit Codului Fiscal, iar operatorul trebuie să se asigure că platforma digitală emite pasagerului un document electronic care să arate tipul și valoarea tranzacției efectuate. Documentul este asimilat unei chitanțe fiscale.
Operatorul care facilitează efectuarea de servicii de transport alternativ va accepta și acorda acces la platforma digitală doar șoferilor care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:
a) vârsta de cel puțin 21 de ani și certificatul emis de Autoritatea Rutieră Română;
b) permis de conducere de categoria B cu o vechime de cel puțin 2 ani;
c) certificatul de cazier judiciar din care să rezulte că acesta nu a fost condamnat pentru infracțiuni contra siguranței pe drumurile publice, infracțiuni privind traficul și consumul de droguri, infracțiuni contra vieții, sănătății și integrității corporale, traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, infracțiuni contra libertății și integrității sexuale sau infracțiuni contra patrimoniului.
Șoferii vor trebui de asemenea să dețină poliță de răspundere civilă legală, poliță de răspundere civilă auto și poliță de asigurare de bunuri și persoane.
Autovehiculele care efectuează servicii de transport alternativ nu vor beneficia de niciuna din facilitățile de trafic aferente serviciilor de transport public, cum ar fi benzi dedicate autobuzelor sau stații de taxi. Pasagerii vor fi preluați și vor coborî în locurile unde este permisă oprirea autovehiculelor conform Codului rutier.
Autoturismele trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) nu sunt mai vechi de 15 ani la data la care este efectuată cursa, cu excepția vehiculelor istorice ce dețin atestat de vehicul istoric;
b) au între 4 și 9 locuri;
c) au inspecția tehnică periodică (ITP) realizată la fiecare 12 luni;
d) sunt conforme din punct de vedere tehnic cu prevederile Codului rutier.
e) dețin copie conformă a autorizației pentru transportul alternativ;
f) vor fi inscripționate cu numele platformei/aplicației digitale online și numele operatorului de transport alternativ.
În plus, proiectul stabilește că, în trafic, autoturismele acceptate pe platforma/aplicația digitală pentru efectuarea transportului alternativ vor avea afișată la vedere pe parbriz în partea dreapta jos și pe luneta în partea dreaptă jos câte un ecuson rotund, cu dimensiuni de 10x10 cm, conținând următoarele elemente:
a) textul “VTS”;
b) numărul de înmatriculare al autoturismului;
c) denumirea platformei/aplicației care a emis ecusonul și valabiliatatea acestuia.
Ecusonul de transport alternativ este emis după plata de către șofer a unei taxe cu o valoare de 15% din salariul minim brut pe economie către trezoreria consiliului local al localității în care își are domiciliul. Taxa este plătită de către șofer la fiecare 12 luni pentru fiecare autovehicul pentru care obține ecusonul de transport alternativ și pentru fiecare platformă pe care acesta își desfășoară activitatea.
Proiectul prevede, totodată, o serie de sancțiuni pentru operatorii platformelor de ridesharing și pentru șoferi în cazul în care nu respectă legislația.
Conform proiectului respins și prezentat anterior de Profit.ro, serviciile de ridesharing, precum Uber, ar fi trebuit autorizate de către primăriile localităților unde sunt intermediate aceste tipuri de servicii. Autorizația urma să fie emisă pe perioadă nedeterminată, pentru o taxă de 50.000 lei. Suma trebuia plătită anual de platformele de ridesharing, sub condiția anulării autorizației. Intermedierea de servicii ridesharing fără autorizație urma să fie sancționată cu o amendă reprezentând 5% din cifra de afaceri a companiei respective.
Puterea susținea atunci că proiectul cu aceste noi reguli a fost pregătit pe baza deciziei Curții Europene de Justitie, care a decis că serviciile de transport care functioneaza prin intermediul unor platforme digitale, pe modelul economiei colaborative, sunt “servicii de transport urban necolectiv” și că revine statelor membre responsabilitatea de a crea un cadru de reglementare.
La nivelul UE, există deja această intenție de a da posibilitatea statelor membre de a impozita serviciile digitale în țara în care prestează acele servicii cu acest procent, iar reprezentanții partidului de la putere s-au ghidat după această propunere.
Recent, Consiliul Concurenței a anunțat că începe să analizeze problemele reclamate de piață din partea Uber, Booking și Airbnb. În Cluj, printr-o primă decizie a instanței, cu drept de recurs, activitatea Uber a fost interzisă la cererea taximetriștilor.
În 2016, ANAF a cerut companiei Uber lista detaliată cu toți utilizatorii, cu toate cursele operate în 2015, rute, distanțe și încasări. Reprezentanții Uber au precizat atunci că serviciul Uber în România este 100% digital și fiscalizat, iar toți partenerii din România colaborează cu Uber printr-o entitate fiscală, pasagerii primind o factură fiscală după fiecare cursă.
Profit.ro a relatat că actualii guvernanți nu se opun serviciilor de tip ridesharing, în special din perspectiva faptului că platforme precum Uber aduc la buget plăți importante de TVA din sectorul transporturilor.
Uber a fost înființată în 2009 în Statele Unite ale Americii, cu scopul a rezolva o problema simplă - cum poți comanda o cursă la atingerea unui buton. Din februarie 2015, Uber este prezent și în România, în București și, din 2016 și la Cluj, Brașov și Timișoara. În 2016 Uber a înregistrat în România o cifră de afaceri de 4,52 milioane de lei, de la 1,53 milioane de lei în 2015, și un profit net de 155.816 lei, în creștere cu 181,6% față de anul precedent.
Concurentul Uber pe piața locală este startup-ul estonian Taxify, o aplicație lansată în vara anului 2016 în România.
