Impozitul pe profit pentru companiile petrochimice ar putea fi redus de la 16 la 10% pentru sume de până la 10 milioane lei, iar salariații din industria petrochimică ar putea deveni, din punct de vedere fiscal, noii "IT-iști" ai României, prin aplicarea și în cazul lor a scutirii de impozitul de 10% pe veniturile din salarii, potrivit unui proiect de lege elaborat de deputata USR Cristina Prună, pentru care se încearcă obținerea sprijinului majorității parlamentare.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
În plus, ar putea fi fi scutite de impozitare și sumele primite de către salariații contribuabililor care desfășoară activități în domeniul petrochimiei de la angajatori pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interes de serviciu. Potrivit ultimelor date INS, în septembrie 2018, salariul mediu brut în industria chimică era de 4.724 lei pe lună, cel net – de 2.824 lei, iar efectivul total de salariați depășea 25.000 de persoane.
"În România, industria petrochimică s-a bazat, în mare măsură, pe chimizarea superioară a gazelor naturale și așa s-au pus bazele, încă din anii `70, producției de metanol (etilenă, propilenă), de acetilenă, de solvenți organici, de fibre sintetice, de medicamente și de îngrășăminte. În ciuda potențialului său, România a cunoscut un regres în acest domeniu, deși, o dezvoltare durabilă a economiei și o îmbunătățire a standardului de viață nu se pot realiza fără a stimula industria petrochimică – un domeniu în care am ajuns să importăm produse chimice chiar dacă, pentru unele, materia primă este produsă în România. Această realitate se observă cel mai bine în balanța de comercială a anului 2016: am importat mărfuri și produse petrochimice în valoare de 8 miliarde de euro, în timp ce exporturile s-au situat la 2 miliarde de euro. Pentru a combate acest dezechilibru acut, sunt necesare o serie de politici fiscale care să stimuleze crearea de locuri de muncă și pentru a maximiza valoarea adăugată ridicată și influența pozitivă pe care industria petrochimică le poate avea și în alte domenii, precum construcțiile, industria auto sau industria textilă. În acest fel, industria petrochimică poate absorbi și o cotă însemnată din cantitatea de gaze naturale estimată a fi produsă din rezervele de hidrocarburi din Marea Neagră în următoarele decade sau din perimetrele onshore de mare adâncime care, la rata actuală de consum, ar fi excedente pentru piața internă", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Extras din proiectul de lege
Astfel, proiectul de modificare a Codului Fiscal prevede, pentru companiile din petrochimie, reducerea de la 16 la 10% a impozitului pe profit, pentru partea din profitul anual cifrată sub 10 milioane lei, pentru restul urmând să fie păstrată impunerea actuală, de 16%.
"S-a vehiculat ideea că gazele care vor fi extrase din Marea Neagră vor merge toate la export. Dacă stăm cu mâinile în sân și nu facem nimic, e posibil ca gazele acestea chiar să se ducă la export. De aceea trebuie să creăm premisele pentru ca ele să poată fi valorificate intern. La dezbaterile din Parlament pe marginea Legii offshore, practic toate partidele au fost de acord că trebuie stimulat consumul intern al acestor gaze și mai ales în industria petrochimică. Sperăm ca celelalte partide, inclusiv cele de la putere, să se alăture acestui demers și să sprijine acest proiect, pentru că industria petrochimică are realmente potențial și pentru că ar fi în folosul economiei românești", a declarat Cristina Prună, în cadrul unei întâlniri cu presa la care a prezentat proiectul de lege.
Una dintre marile nemulțumiri ale companiilor petroliere cu concesiuni în Marea Neagră în privința formei finale a Legii offshore, recent promulgată de președintele Klaus Iohannis, este tocmai obligația de a vinde pe piețele centralizate din România minimum 50% din cantitatea anuală de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, cu precizarea că este vorba de 50% din cantitatea de gaze naturale din producția proprie. Atât consorțiul ExxonMobil, cât și compania Black Sea Oil&Gas și-au amânat pentru anul viitor deciziile finale de investiție în privința proiectelor offshore din România.
Alte facilități fiscale pentru companiile cu activități în petrochimie incluse în draftul de act normativ al USR sunt acordarea, la calculul rezultatului fiscal, a unei deduceri suplimentare, în proporție de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activități, aplicarea metodei de amortizare accelerată și în cazul aparaturii și echipamentelor destinate activităților de cercetare-dezvoltare din domeniul petrochimiei, precum și majorarea de la 7 la 10 ani a perioadei de recuperare a pierderilor anuale din profiturile anilor următori.
Proiectul de lege poate fi citit integral aici.
Întrebată de Profit.ro dacă s-a consultat cu industria petrochimică la elaborarea proiectului de lege pentru a vedea dacă facilitățile fiscale propuse sunt suficiente pentru a stimula investițiile în domeniu, mai ales că o parte din capacitățile importante de producție din domeniu, cum ar fi cele din grupul Interagro al lui Ioan Niculae, se află în insolvență, Cristina Prună a spus că, deocamdată, pentru acest draft de act normativ, USR a purtat discuții cu consultanți fiscali, reprezentanții industriei petrochimice urmând să fie invitați la dezbaterile din comisiile parlamentare asupra acestuia.
În vară, într-un studiu elaborat de studiu dedicat tot stimulării consumului intern al gazelor din Marea Neagră, elaborat de expertul Vasile Iuga și de consultantul Radu Dudău, cofondator și director al think-tank-ului Policy Energy Group, se propuneau măsuri de sprijin indirect la nivel european, în condițiile în care legislația UE nu prevede scheme de ajutor de stat dedicate petrochimiei.
Printre aceste măsuri se numărau impunerea de bariere tarifare și netarifare producătorilor din afara UE, pentru ca petrochimia europeană să poată fi protejată în fața unor mari competitori internaționali, a căror competitivitate se bazează în primul rând pe subvenționarea de către țările respective a prețului materiilor prime, precum și reducerea obligațiilor de achiziționare de certificate CO2 pentru industria petrochimică europeană, mai ales că aceasta este inclusă oficial pe lista sectoarelor considerate a fi expuse unui risc semnificativ de relocare a activității în țări terțe, în care sectorul nu este supus unor restricții comparabile în ceea ce privește obligațiile de mediu.
După cum Profit.ro a relatat aici, producătorul român de îngrășăminte chimice Azomureș, cel mai mare consumator de gaze naturale din economia românească, alături de alți 5 producători europeni, din Polonia, Lituania, Cehia, Ungaria și Spania, își acuză concurenții din Rusia, Statele Unite și Trinidad Tobago de exporturi de uree și azotat de amoniu la prețuri de dumping pe piața UE și au cerut Comisiei Europene să ia măsuri în acest sens. Comisia Europeană a deschis o anchetă, aflată în prezent în desfășurare, iar dacă va constata că plângerea companiilor europene este justificată, ar putea impune tarife de dumping la importurile de uree și azotat de amoniu din cele 3 state menționate.
În plângere se arătă că producătorii de îngrășăminte chimice ruși și americani beneficiază de prețuri avantajoase la gaze naturale, în condițiile în care această materie primă are o pondere de peste 17% în totalul costurilor industriei.Astfel, potrivit reclamanților, americanii profită de ieftinirea gazelor din producția internă ca urmare a boom-ului exploatărilor din șisturi bituminoase, iar în Rusia, Gazprom vinde industriei locale gaze la prețuri reduse, subvenționate, împovărându-i totodată pe clienții industriali din UE cu prețuri mari.
Profitul net al Azomureș, controlat de grupul multinațional Ameropa, înregistrat în Elveția, s-a prăbușit anul trecut, de la 147,42 milioane lei în 2016 la doar 2,51 milioane lei în 2017, în condițiile în care cifra de afaceri a scăzut ușor, de la 1,46 la 1,44 miliarde lei.
Compania de stat Romgaz, unul dintre cei doi mari producători de gaze ai României, alături de OMV Petrom a afirmat în mai multe rânduri anul acesta că intenționează să își extindă activitatea în sectorul petrochimic, fie printr-o investiție greenfield, fie prin preluarea unuia dintre combinatele de îngrășăminte chimice insolvente din grupul Interagro, în contul creanțelor pe care le deține asupra acestora pentru gaze livrate și neplătite.
Și reprezentanții grupului austriac OMV, compania-mamă a OMV Petrom, au declarat în primăvară la Londra că intenționează să upgradeze rafinăria Petrobrazi din România pentru produse petrochimice cu valoare adăugată mare. OMV Petrom a renunțat definitiv la Arpechim în anul 2011.
În așteptarea finalizării tranzacției de preluare a activelor de către Chimcomplex, în vederea creării Companiei Române de Chimie, combinatul Oltchim și-a dublat profitul net în primele 9 luni ale anului, la 84 milioane lei. Același lucru a fost realizat de către Chimcomplex în primul semestru din 2018, cu o majorare a profitului net de la 9,2 la 17,9 milioane lei.
Pe de altă parte, activitatea de petrochimie a Rompetrol, singurul producător de polipropilenă și polietinele din România, și-a majorat pierderile de 3,5 ori în primele 9 luni din 2018, la 27,36 milioane dolari, din cauza condițiilor nefavorabile din piață, marjele pe acest segment fiind cele mai reduse din ultimii 7 ani.
