Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, pe scurt Legea offshore, a fost promulgată de către președintele Klaus Iohannis și urmează să intre în vigoare, devenind Legea nr. 256/2018, în urma Decretului de promulgare nr. 883/2018, potrivit unui anunț al Camerei Deputaților.
Ulterior, Administrația Prezidențială a anunțat și ea emiterea decretului de promulgare de către președinte. Legea a fost adoptată de Camera Deputaților în ultima parte a lunii trecute după ce forma sa inițială fusese trimisă la reexaminare de către Iohannis.
De ce este important: Potrivit calculelor PSD, în ultima variantă a proiectului Legii offshore, statul român ar încasa, pe toată perioada de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, circa 35% din totalul veniturilor rezultate din vânzarea acestor gaze, respectiv 13,52 miliarde dolari, iar companiile petroliere - 18,18 miliarde dolari, adică 65%. În această ultimă variantă, limita maximă a deductibilității investițiilor companiilor este de 30% din impozitul pe veniturile suplimentare datorat. În schimb, din aceleași calcule ale social-democraților rezultă că, în varianta anterioară a draftului de act normativ, în care limita maximă a deductibilității investițiilor era de 60% din veniturile suplimentare care se supun supraimpozitării, statul român ar fi încast doar 24% din totalul veniturilor rezultate din vânzarea gazelor din Marea Neagră, adică 9,32 miliarde dolari, cu peste 4 miliarde dolari mai puțin față de ultima variantă, iar petroliștii 76%, respectiv 22,38 miliarde dolari.
La începutul săptămânii trecute, Asociația Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN), compusă din companiile ExxonMobil, OMV Petrom, Black Sea Oil&Gas, Lukoil Overseas Atash, Gas Plus International, Petro Ventures Europe și Romgaz, a transmis oficial că Legea offshore afectează principiul stabilității, introduce noi taxe și impune companiilor anumite condiții privind modul în care acestea își vor vinde producția.
"Importanța unui cadru fiscal stabil și competitiv, stabilirea unui cadru de reglementare clar precum și respectarea dreptului de a comercializa liber producția proprie de gaze au reprezentat mesajele principale pe care ARCOMN le-a promovat constant, în aceasta perioadă. Votul din Camera Deputaților, din 24 octombrie 2018, marchează încheierea procesului parlamentar de reexaminare cu o nouă variantă a legii, care afectează principiul stabilității, introduce noi taxe și stipulează condiții specifice privind modul de comercializare a producției", se arăta într-un comunicat al Asociației.
ARCOMN se așteaptă ca, după publicarea variantei finale, fiecare investitor din industria offshore să evalueze impactul legii asupra businessului propriu și asupra viabilității oricăror oportunități de investiții offshore. "În ultimii 10 ani s-au investit peste 2 miliarde de dolari doar pentru activitățile de explorare. Dezvoltarea facilităților de producție pentru proiectele noi implică investiții suplimentare de câteva miliarde de dolari", au mai arătat companiile.
După cum Profit.ro a scris aici, statul ar putea prelungi perioada de explorare a perimetrului de gaze naturale Neptun Deep, cel mai important din din Marea Neagră, unde concesionari sunt ExxonMobil și OMV Petrom, prin încheierea în acest sens a unui act adițional la acordul petrolier semnat cu cele două companii, care să prevadă două perioade de extindere opționale, menite să permită operatorului perimetrului, ExxonMobil, să determine dacă indicatorul privind rata de succes a explorării poate fi atins, astfel încât să se justifice trecerea la dezvoltarea economică a zăcămintelor. Ulterior, actul adițional va trebui aprobat prin hotărâre de Guvern. Documentele disponibile nu precizează durata perioadelor de extindere.
OMV Petrom nu va adopta decizia finală de investiție referitoare la Neptun Deep în 2018, a confirmat, într-o conferință cu analiștii, CEO-ul companiei, Christina Verchere, adăugând că motivul amânării nu a rezultat din analiza textului legii, ci din întârzierea de trei luni cu care aceasta a fost adoptată de Parlament. În raportul privind rezultatele financiare ale grupului pe trimestrul al treilea, publicat miercuri, OMV Petrom preciza că nu vede probabilă luarea unei decizii finale de investiție pentru Neptun Deep în ultimul trimestru al acestui an, confirmând, chiar dacă pe un ton mai prudent, declarațiile CEO-ului OMV, principalul său acționar, Rainer Seele.
O declarație atenuată similar a avut și CEO-ul OMV la Viena, într-o teleconferință cu analiștii. Ulterior, în cadrul unui interviu acordat miercuri la postului TV american de top CNBC, Seele a precizat că zăcămintele din Marea Neagră sunt importante pentru România, dar mai ales pentru diversificarea surselor de aprovizionare ale Europei.
"Cred că Guvernul vrea să creeze un cadru legislativ care să fie suficient pentru investitori. Trebuie să așteptăm. Durează prea mult. Acum așteptăm și citim draftul Legii offshore. La prima vedere, aș putea spune că există unele elemente pe care le putem accepta pentru o asemenea investiție, dar trebuie să vedem cum va arăta forma finală, de după votul prezidențial. Nu va avea nici un impact pe termen scurt asupra bilanțului OMV, este o chestiune care ține de OMV Petrom în România", a spus Seele, părând puțin surprins de întrebarea postului referitoare la România.
Înainte cu o săptămână, Seele anunța categoric că OMV a decis să amâne pentru anul viitor decizia finală de investiție în proiectul Neptun Deep pentru că Legea offshore a fost aprobată prea târziu, ceea ce nu mai permite OMV să evalueze condițiile prevăzute de aceasta și să adopte o decizie în trimestrul IV al acestui an, cum își planificase inițial. În plus, șeful OMV s-a declarat nemulțumit și de obligația impusă de lege producătorilor offshore de gaze de a vinde pe piețele centralizate din România minimum 50% din cantitatea anuală de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, cu precizarea că este vorba de 50% din cantitatea de gaze naturale din producția proprie.
Ulterior, un alt operator concesionar din Marea Neagră, Black Sea Oil & Gas (BSOG), a declarat că nu va putea lua o decizie de investiție în proiectul offshore Midia Gas Development (descoperirile Ana și Doina) în cursul acestui an ca urmare a regimului fiscal necompetitiv prevăzut de Legea offshore. Cei de la ExxonMobil nu și-au exprimat deocamdată nici o poziție, nici în raport cu Legea offshore și nici cu privire la decizia finală de investiție în proiectul Neptun Deep.
Pe 24 octombrie, Parlamentul a votat Legea offshore cu o fiscalitate majorată chiar și față de nivelul prevăzut de varianta trimisă de președintele Klaus Iohannis la reexaminare. Într-o ultimă tentativă de îmbunare a investitorilor, care s-au declarat nemulțumiți de prevederile legii, parlamentarii au acceptat să reintroducă clauza de stabilitate a regimului fiscal al exploatărilor de gaze naturale din Marea Neagră pe toată perioada de derulare a acordurilor petroliere, inclusiv în ceea ce privește impozitul pe veniturile suplimentare ale concesionarilor, eliminată la comisiile Camerei Deputaților.
