Rezultatele 1 - 18 din 18 pentru "extern"

Firmele din România au cu aproape 60% mai multe credite din afara țării decât de la băncile din țară. Banca centrală crede că situația este una dintre cauzele intermedierii financiare reduse și amenință stabilitatea financiară în vremuri de tensiuni pe piețele externe. Pe de altă parte, firmele ar putea apela la mai multe împrumuturi din piața locală, în condițiile scăderii costurilor de finanțare în valută la niveluri similare au mai mici celor de afară.

România a intrat în Top 5 al țărilor cu economii emergente care au împrumutat cele mai mari sume de pe piața internațională, potrivit unui raport al agenției de rating Moody's. Sume mai mari au luat Emiratele Arabe Unite, Mexic, Arabia Saudită și Indonezia. Dintre statele emergente, șase state au luat deja în acest an împrumuturi externe de peste 10 miliarde de dolari. Potrivit calculelor Profit.ro, în cazul României, împrumuturile externe se situează la 10,7 miliarde de dolari (3 miliarde de euro în ianuarie, 3,3 miliarde de euro în mai și 3,3 miliarde de dolari în iulie).

Comerțul global ar putea scădea cu 20% anul acesta, într-un scenariu de bază care presupune o redresare economică în formă de U a economiilor globale, potrivit unei analize a Boston Consulting Group (BCG). În acest scenariu, revenirea la nivelul anului 2019, când s-au înregistrat schimburi comerciale în valoare totală de 18.000 de miliarde de dolari la nivel global, este preconizată abia pentru 2023. Astfel, pandemia COVID-19 este responsabilă pentru, probabil, cel mai mare șoc pe care l-a cunoscut comerțul internațional de la Marea Criză Economică încoace.

Guvernul vrea să vândă, pe 25 februarie, obligațiuni denominate în monedă europeană în valoare de 200 de milioane de euro, a anunțat Ministerul de Finanțe, potrivit Reuters.

Perspectiva alegerilor anticipate este deja prinsă în prețul curent al obligațiunilor suverane românești în proporție de peste jumătate și noul Guvern va fi obligat să adopte măsuri de consolidare fiscală, arată Ciprian Dascălu, economist-șef al BCR.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că discuțiile despre deprecierea cursului de schimb nu-și au rostul câtă vreme 80% din deficitul extern este generat de deficitul bugetar. Isărescu îndeamnă la calm și spune că sunt resurse în piață pentru finanțarea deficitului și că abordarea guvernului de a plăti arieratele este una corectă.

Banca Națională a României vede presiuni de creștere a inflației dintr-o cerere internă peste așteptări și o posibilă depreciere a leului. Consumul se menține la un nivel ridicat, dar importurile în creștere pun presiune pe balanța de cont curent, lucru ce îngrijorează banca centrală din perspectiva macrostabilității și a sustenabilității creșterii economice, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară.

Tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, cu impact negativ asupra deficitului extern, alături de cadrul legislativ incert și impredictibil reprezintă principalele riscuri la adresa stabilității financiare identificate de Banca Națională a României. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că OUG 114/2018, prin care a fost introdusă taxa bancară, a reprezentat un risc sever, până să fie modificată.

Banca Națională a României vorbește, din nou, cu îngrijorare despre deteriorarea poziției externe a României – în condițiile creșterii mai accelerate a importurilor față de exporturi – și este preocupată de efectele acesteia asupra perspectivei inflației și a încrederii în moneda națională, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară. Banca centrală se așteaptă, în continuare, la creșterea rapidă a salariilor, care merge în consum și mai departe în deficitul comercial, și vede ca improbabilă o revenire semnificativă a investițiilor. Totodată, BNR notează și incertitudinile mari generate de trecerea la noul indice de dobândă pentru consumatori - IRCC.

Adâncirea deficitului de cont curent, cumulată cu o acoperire mai mică din intrări de capital, precum și presiunea pe cursul de schimb, în contextul creșterii inflației peste așteptări, reprezintă principalele îngrijorări ale Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară.

Cotațiile petrolului scad puternic vineri, extinzând declinul săptămânal la aproape 2%, în contextul reaprinderii temerilor legate de încetinirea economiei globale după date dezamăgitoare din China.

Exporturile României către state din afara Uniunii Europene susțin unul din șase locuri de muncă la nivel național, relevă un studiu al Comisiei Europene referitor la comerțul extern al Uniunii.

România a împrumutat joi de pe piețele externe 1,75 miliarde de euro, prin două emisiuni de eurobonduri, mai puțin comparativ cu obiectivul de 2,5 miliarde de euro anunțat de Ministerul Finanțelor la declanșarea operațiunii. În acest an, statul a atras prin emisiuni pe piețele externe alte 2 miliarde de euro, în februarie, și încă 1,2 miliarde de dolari, în iunie. Ținta de împrumut de pe piețele externe a Ministerului Finanțelor pentru întreg anul 2018, țintă orientativă, este de circa 4,5 miliarde de euro.

Ministerul Finanțelor a ieșit astăzi să se împrumute de pe piețele externe, suma anunțată ca obiectiv fiind de până la 2,5 miliarde de euro prin două emisiuni de eurobonduri, cu scadențe în 2029 și 2039, potrivit datelor Profit.ro. În acest an, statul a atras prin emisiuni pe piețele externe 2 miliarde de euro, în februarie, și 1,2 miliarde de dolari, în iunie, acesta din urmă fiind și cea mai recentă vânzare de obligațiuni pe piețele externe. Ținta de împrumut de pe piețele externe a Ministerului Finanțelor pentru întreg anul 2018, țintă orientativă, este de circa 4,5 miliarde de euro.

Veniturile din subscrieri ale asigurătorilor români în afara țării au scăzut cu 21% anul trecut, la 97,7 milioane de lei, rezultat care se înscrie în tendința consemnată în ultimii trei ani, potrivit datelor remise de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) la solicitarea Profit.ro.

City Insurance, singura societate de asigurări care, în acte, este controlată de o firmă cu acționariat încă românesc, se bazează într-o măsură mult mai mare decât restul firmelor din România pe companii de reasigurare din afara țării. Societatea a dezvoltat, în 2015 și 2016, o afacere cu RCA în Grecia, iar activitatea ei a pornit, în fapt, pe baza unor contracte de garanții și de răspunderi generale vândute exclusiv în afara României.

România plătește astăzi către Uniunea Europeană 26,9 milioane de euro în cadrul pachetului de finanțare oferit țării în 2009 de creditorii internaționali, potrivit datelor Ministerul Finanțelor Publice.

Asigurătorii români au subscris în alte state ale Uniunii Europene, în intervalul ianuarie – iunie, prime în sumă de 170,6 milioane de lei, nivel în creștere cu 12,7% față de iunie 2014, primele trei locuri fiind ocupate de Astra – 50 milioane de lei (29,3%), LIG Insurance – 45,1 milioane de lei (26,5%) și City Insurance – 37,9 milioane de lei (22,2%), potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).