Adâncirea deficitului de cont curent, cumulată cu o acoperire mai mică din intrări de capital, precum și presiunea pe cursul de schimb, în contextul creșterii inflației peste așteptări, reprezintă principalele îngrijorări ale Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară.
Conducerea BNR a remarcat creșterea peste așteptări a ratei inflației la 3,8% în februarie, de la 3,35 în ianuarie, și ieșirea acesteia din ținta de maximum 3,5%. BNR se așteaptă acum ca inflația să se mențină deasupra țintei și pe o traiectorie „semnificativ mai înaltă” decât estima în prognoza din raportul realizat în februarie, în care estima o rată de 3% în decembrie 2019 și 3,1% în 2020.
„S-a apreciat de către unii membri ai Consiliului că, date fiind condițiile macroeconomice și riscurile interne și externe, este necesară o întărire a condițiilor monetare; s-a agreat că abordarea potrivită în actualul context o constituie controlul strict asupra lichidității de pe piața monetară”, se arată în minuta ședinței în care BNR a ținută dobânda cheie la 2,5%, însă a introdus mențiunea privind controlul lichidității, lucru ce înseamnă o creștere peste acest nivel al ratelor din piața monetară interbancară.
Printre contribuțiile la inflația mai ridicată se află creșterile de prețuri la legume, fructe, ouă și combustibili, dar și noile taxe impuse prin OUG 114 în sectorul telecom și energie, care vor duce la creșterea tarifelor.
În 2018 am văzut o creștere mult mai rapidă a importurilor în comparație cu exporturile, ceea ce a dus la un deficit comercial în creștere și la o contribuție negativă a exportului net la creșterea economică, lucru ce îngrijorează banca centrală.
„Creșterea în consecință a deficitului de cont curent la 4,5% din PIB în anul 2018, de la 3,2% în 2017 – sugerând pierderi de competitivitate externă a economiei –, precum și acoperirea lui mai redusă cu fluxuri de capital autonom au fost considerate deosebit de preocupante de către unii membri ai Consiliului, evoluțiile reclamând, în opinia acestora, o atenție sporită”, se arată în minută.
În ianuarie, singura lună pentru care avem date din 2019, balanța comercială și contul curent au continuat să se deterioreze, „evoluție îngrijorătoare din perspectiva sustenabilității creșterii economice și a macrostabilității”.
Leul a ajuns la un minim istoric în raport cu euro în primele două luni din 2019 și s-a menținut în zona 4,75-4,77, care pare apărată de banca centrală pentru moment. Moneda națională s-ar putea deprecia și mai mult, însă, după cum consideră o parte din conducerea băncii centrale.
„Unii membrii ai Consiliului au remarcat că, în contextul poziției externe a economiei în continuă deteriorare, o creștere a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă – cu implicații adverse asupra inflației și a încrederii în moneda națională –, mai ales în eventualitatea unei schimbări bruște a sentimentului pieței financiare internaționale de natură să declanșeze un re-pricing al riscului. Modificarea posibilă a percepției asupra riscului asociat economiei/pieței financiare locale a fost, de asemenea, menționată”, se arată în minută.
BNR vede surse importante de incertitudini și din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, cum este creșterea salariilor, precum și din măsurile fiscale și bugetare implementate în acest an, „de natură să exercite efecte semnificative asupra activității economice, dar și asupra potențialului de creștere a economiei, atât prin intermediul impulsului fiscal și structurii cheltuielilor bugetare, cât și prin afectarea comportamentului investițional și al celui de consum”.
Banca centrală spune că modificărilor aduse taxei bancare, ca urmare a amendării OUG 114, "evită daune foarte mari pentru economie și satisfac cele trei cerințe formulate de membrii Consiliului", dar că noile prevederi complică transmisia politicii monetare.
