Banca Națională a României vorbește, din nou, cu îngrijorare despre deteriorarea poziției externe a României – în condițiile creșterii mai accelerate a importurilor față de exporturi – și este preocupată de efectele acesteia asupra perspectivei inflației și a încrederii în moneda națională, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară. Banca centrală se așteaptă, în continuare, la creșterea rapidă a salariilor, care merge în consum și mai departe în deficitul comercial, și vede ca improbabilă o revenire semnificativă a investițiilor. Totodată, BNR notează și incertitudinile mari generate de trecerea la noul indice de dobândă pentru consumatori - IRCC.
BNR a crescut considerabil prognoza de inflație de la 3% la finele anului la 4,2%, după ce prețurile de consuma au accelerat în prima parte a anului simțitor peste estimările anterioare ale băncii centrale, cu o rată a inflației de 4,1% în aprilie.
Banca centrală consideră că tensiunile de pe piața muncii duc la o creștere ridicată a consumului – care rămâne principalul motor al creșterii economice – prin intermediul creșterii salariilor. Venitul disponibil mai ridicat al românilor se orientează, însă, spre achiziția de bunuri din import, în condițiile în care producția internă nu este suficientă pentru acoperirea cererii, economia românească fiind, de asemenea, insuficient de competitivă chiar în raport cu regiunea, arată BNR în minuta ședinței de politică monetară din 15 mai, în care a hotărât menținerea dobânzii cheie la 2,5%.
Conducerea BNR consideră „îngrijorătoare” adâncirea deficitului de cont curent, care ia în calcul, pe lângă comerțul cu bunuri, și pe cel cu servicii și anumite transferuri financiare.
„Îngrijorătoare a fost considerată perspectiva deteriorării în continuare a exportului net și, implicit, a contului curent, de natură să inducă riscuri la adresa inflației, pe calea cursului de schimb, dar și la adresa sustenabilității creșterii economice”, arată BNR.
Cursul leu/euro s-a stabilizat recent, după o depreciere de circa 2% la începutul anului, însă BNR apreciază că „în condițiile continuării deteriorării poziției externe a economiei, evoluția lui viitoare rămâne preocupantă din perspectiva inflației și a încrederii în moneda națională, mai ales în ipoteza unei schimbări bruște a sentimentului pieței financiare internaționale și/sau a modificării percepției asupra riscului asociat economiei/pieței financiare locale”.
Cu alte cuvinte, BNR indică faptul că o depreciere ar putea fi posibilă dacă se schimbă percepția piețelor asupra României în perioada următoare. Un leu mai slab ar face exporturile mai competitive prin preț și ar scumpi importurile. Însă acest lucru înseamnă și o inflație mai ridicată, iar banca centrală indică deja efectele deprecierii de la începutul anului asupra creșterii prețurilor, mai ales în sectorul serviciilor, unde costurile contractuale sunt adesea indexate în valută.
„Unii membri ai Consiliului au subliniat că o corecție controlată a acestui dezechilibru reclamă o ajustare bugetară, alături de reforme structurale, care reclamă însă timp”, se arată în minută.
Banca centrală se așteaptă ca bucla inflaționistă curentă de creștere a salariilor să continue și în perioada următoare, în condițiile în care șomajul e la minime istorice, efectivul salariaților e la noi maxime și personalul calificat este insuficient, angajatorii negăsind oameni care să aibă competențe în domeniile în care firmele activează.
„S-a apreciat că, pe acest fond, presiunile asupra salariilor se vor menține ridicate, având în vedere și noi majorări semnificative aplicate salariului minim brut pe economie și salariilor din sectorul public”, se arată în minută.
Pe de altă parte, chiar dacă, recent, datele arată o creștere a sectorului construcțiilor și a absorbției de fonduri europene, BNR nu se așteaptă la o „redresare evidentă a investițiilor”, având în vedere că bugetul de stat e întins la limită în privința deficitului, dar și ca efect al „frecventelor măsuri și modificări legislative implementate în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile și încrederea companiilor, dar și dinamica investițiilor străine directe”.
„Totodată, conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri rămâne marcată de mari incertitudini”, mai notează conducerea băncii centrale.
BNR vorbește de incertitudini mari generate de trecerea la IRCC
Banca centrală notează creșterea în dobânzilor din piața interbancară în aprilie, urmată de o scădere în mai, chiar dacă a introdus controlul strict al lichidității, prin operațiuni de atragere depozite.
Cu inflația ridicată, Guvernul a introdus o nouă referință pentru creditele noi în lei acordate consumatorilor (IRCC), calculată pe baza dobânzilor efective din piața interbancară, care înlocuiește ratele bazate pe cotații, adică ROBOR. Doar că IRCC a fost introdus la nivelul de la finele anului trecut, ca urmare a modului în care a fost redactată Ordonanța, lucru ce a dus, practic, la o relaxare de facto a politicii monetare, în condițiile în care piața nu a ajustat integral în sus marjele la credite pentru a compensa trecerea la noul indice.
„Au fost reliefate incertitudinile mari generate în acest context de intrarea în vigoare, începând cu 2 mai, a nivelului de 2,36 la sută al noului indice de referință pentru creditele acordate populației, IRCC - calculat pe baza datelor din trimestrul IV 2018 și aplicabil în trimestrul II 2019 -, fiind discutate și implicațiile acestei schimbări asupra transmisiei și conduitei politicii monetare, și, în final, asupra întregului cadru al acestei politici”, se arată în minută.
IRCC va fi ajustat de la 1 iulie cu valoarea din primul trimestru din 2019, care este deja cunoscută (2,63%), astfel că apare un decalaj de transmisie a politicii monetare. De altfel, băncile comerciale trebuie să ia practic în calcul și felul în care știu deja că se modifică dobânzile atunci când vin cu oferte în fața clienților.
