Banca Națională a României vede presiuni de creștere a inflației dintr-o cerere internă peste așteptări și o posibilă depreciere a leului. Consumul se menține la un nivel ridicat, dar importurile în creștere pun presiune pe balanța de cont curent, lucru ce îngrijorează banca centrală din perspectiva macrostabilității și a sustenabilității creșterii economice, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară.
BNR a menținut dobânda cheie la 2,5% în ședința din 4 iulie, deși ultimele date disponibile la acel moment arătau o creștere a inflației peste așteptări, la 4,1% în mai, semnificativ deasupra țintei de maximum 3,5%.
Deși inflația a scăzut în iunie la 3,8%, potrivit datelor publicate ulterior de Statistică, rata inflației de bază a crescut la 3,3%, de la 3,2% în mai și 2,7% în martie. BNR se uită cu mai multă atenție la acest indicator, care exclude prețurile volatile la legume, fructe, ouă, carburanți și energie, pentru că îl poate influența prin modificarea dobânzilor.
„Mai mulți membri ai Consiliului au apreciat că o asemenea evoluție a inflației de bază indică presiuni inflaționiste în creștere pe partea cererii și a costurilor salariale, în corelație cu dimensiunea și trendul de accentuare a poziției ciclice a economiei și cu mărirea susținută a costurilor cu forța de muncă”, se arată în minuta ședinței de politică monetară.
Banca centrală pare, însă, să fie mult mai îngrijorată de lărgirea deficitului extern decât de inflație, lucru subliniat în ultimele ieșiri publice ale guvernatorului Mugur Isărescu.
Economia crește și mai mult peste potențial, după un avans de 5% în primul trimestru, ca urmare a consumului populației, dar și a variației stocurilor, cea din urmă fiind greu de explicat de către analiști, dar și de către banca centrală, care notează că aportul solid al acesteia la creșterea din ultimele patru trimestre „este dificil de atribuit unor comportamente economice fără echivoc, implicit de natură să sporească incertitudinile asociate creșterii economice”.
BNR notează și creșterea investițiilor, care au trecut pe teritoriu pozitiv, ca urmare a construcțiilor noi, dar se așteaptă la incertitudini ridicate în acest sector, mai ales că urmează o rectificare bugetară care să ducă cheltuielile în jos. De regulă, investițiile de stat au fost cele sacrificate pentru încadrarea în ținta de deficit, care în ultimii ani a stat la limita Maastricht de 3% din PIB.
Exportul net a tras din nou în jos creșterea economică, chiar mai mult decât în semestrele anterioare, pe fondul creșterii mult mai rapide a importurilor față de exporturi, ultimele încetinind în dinamică anuală.
„Drept consecință, deficitul balanței comerciale și-a accelerat considerabil creșterea în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, antrenând și o adâncire în termeni anuali a deficitului de cont curent, în pofida ameliorării în acest interval a balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare. În acest context, membrii Consiliului au considerat că, prin dimensiunea și tendința lui, precum și prin structura finanțării sale, dezechilibrul extern al economiei devine tot mai îngrijorător”, notează conducerea băncii centrale.
Deficitul de cont curent aproape că s-a dublat în aprilie 2019 față de aceeași lună a anului anterior și a scăzut acoperirea cu intrări de valută din investiții străine directe și fonduri europene. De altfel, Ministerul Finanțelor încearcă să dribleze problema prin împrumuturi mai mari în valută de pe piețele externe, însă datoria nu reprezintă un mod optim de acoperire a ieșirilor de bani prin contul curent.
„Evoluțiile au fost considerate îngrijorătoare din perspectiva macrostabilității și a sustenabilității creșterii economice”, subliniază BNR.
În 2018 deficitul de cont curent a fost de 4,5% din PIB, iar Isărescu avertizează că ar putea trece de 5% în acest an, un prag de semnal, chiar dacă rămâne la distanță față de recordurile negative atinse în precedenta perioadă de boom economic de până în 2008, cu rate de peste 10%. Celelalte țări din regiune au contul curent echilibrat sau au chiar surplus în ultimii ani.
BNR se așteaptă la o încetinire a dinamicii economiei în trimestrele următoare, însă și la presiuni inflaționiste mai mari din partea cererii, mai ales că piața muncii rămâne tensionată – șomajul e la minime istorice și angajații calificați sunt greu de găsit, mai ales pe fondul migrației către Europa Occidentală.
Leul s-ar putea deprecia
Cursul de schimb nu dă, în acest moment, bătăi de cap băncii centrale, care vede chiar presiuni de apreciere, pe fondul intrărilor de capital pe titlurile românești, care caută randamente mai ridicate față de ce oferă țările din zona euro, unde este anunțată o nouă relaxare a politicii monetare. Pe de altă parte, dacă se schimbă sentimentul investitorilor, am putea vedea o nouă rundă de depreciere pentru leu, după cea de circa 2% de la începutul anului.
„Unii membri ai Consiliului au atenționat că, în condițiile deficitelor gemene, nu poate fi exclusă o schimbare a evoluției ratei de schimb, mai cu seamă în eventualitatea unei modificări a percepției asupra riscului asociat economiei/pieței financiare locale”, se arată în minută.
În cea mai recentă conferință de presă, Isărescu a subliniat că nu e loc de o apreciere a leului și chiar a indicat că dacă guvernul nu ia măsuri prin reforme structurale și reducerea deficitului bugetar care să echilibreze balanța externă, atunci o depreciere „controlată” a leului nu poate fi evitată.
