GRAFICE Economistul șef al BCR: Investitorii se așteaptă la alegeri anticipate

Perspectiva alegerilor anticipate este deja prinsă în prețul curent al obligațiunilor suverane românești în proporție de peste jumătate și noul Guvern va fi obligat să adopte măsuri de consolidare fiscală, arată Ciprian Dascălu, economist-șef al BCR.

Consolidarea fiscală de după alegerile parlamentare este principala necunoscută privind creșterea economică în perioada următoare, arată o analiză a BCR Cercetare, care estimează un avans al produsului intern brut de 3,5% în acest an, dinamică în scădere față de cel de 4,1% din 2019.

“Nu-și pune nimeni problema că nu va exista o ajustare fiscală”, spune Ciprain Dascălu, la un seminar pe teme economice organizat de Finmedia.

România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB, peste limita de 3% stabilită de tratatele europene. Pentru 2020, BCR estimează un deficit de 3,8% din PIB (peste proiecția guvernului de 3,6%), iar pentru 2021 estimarea este de 3%.

Căderea Guvernului PNL a fost interpretată ca un semnal pozitiv de către piețe, pentru că ar putea precipita formarea unei noi majorități prin alegeri înainte de termen.

Analiștii arată că un guvern nou cu o majoritate solidă în Parlament poate ține cheltuielile în frâu, iar momentul la care acesta este investit este foarte important, pentru că la orizont este creșterea pensiilor cu 40% începând cu septembrie, iar alegerile la termen sunt abia în noiembrie.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Finanțele vor să schimbe conducerea CEC și Eximbank în mijlocul mandatului, misiune complicată. CEC va raporta cele mai bune rezultate din ultimii 15 ani, cu profit net de 400 milioane lei și creșteri de două cifre pe toate liniile

Alegerile anticipate sunt, însă, greu de pus în practică, motiv pentru care nici n-au fost ținute până acum, însă investitorii în titlurile românești pare a le lua serios în calcul.

“Perspectiva alegerilor anticipate sunt peste 50% priced in”, spune Dascălu, care adaugă că acest lucru este vizibil din scăderea randamentelor la obligațiunile în lei din ultima perioadă.

Randamentele titlurilor pe 10 ani, comparații regionale. Dobânzile plătite de România au crescut după ce Guvernul PNL a anunțat rectificarea bugetară cu un deficit mult în creștere, dar au scăzut ulterior - mișcarea este și una regională, dar mult mai amplă în cazul titlurilor în lei

România este presată să ia măsuri de corecție de procedura de deficit excesiv deschisă de Comisia Europeană, care mai are însă mulți pași până să rezulte într-un infringement cu sancțiuni financiare, dar mai ales de perspectiva de a fi retrogradată la categoria junk, după ce agenția Standard&Poor’s a scăzut perspectiva de la stabilă la negativă, ceea ce ar însemna creșterea dobânzilor în întreaga economie, arată Dascălu.

România se împrumută oricum la un cost mult mai mare decât Polonia, deși a avut cam aceeași creștere nominală în actualul ciclu economic, arată Dascălu.

Un mediu extern favorabil este necesar pentru o ajustare ordonată a deficitelor gemene, arată Dascălu. Pe lângă deficitul fiscal, și cel de cont curent este ridicat, la aproape 5% din PIB, al doilea cel mai ridicat nivel din UE.

Soldul bugetar (axa verticală) și cel al al contului curent (axa orizontală). România a încheiat anul trecut cu cel mai adânc deficit bugetar, respectiv al doilea cel mai adânc deficit extern

Corecția celor două deficite ar reduce creșterea economică, dar banca centrală are spațiu de intervenție prin reducerea dobânzii cheie, arată Dascălu.

Președintele Consiliului Fiscal a arătat că o creștere etapizată a pensiilor ar ține datoria publică în limite gestionabile, față de proiecția de creștere abruptă a îndatorării în următorii ani.