O decizie extrem de importantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) întrerupe și sancționează o practică prin care ANAF a afectat ani de zile firmele din România, refuzându-le dreptul de deducere a TVA pe motiv că au încheiat tranzacții cu parteneri de business inactivi fiscal sau cu coduri de TVA anulate.
Firmele au drept de deducere asupra TVA rezultata din achizitionarea unor bunuri sau servicii de la un operator economic declarat inactiv de organele fiscale, potrivit unei decizii pronunțate săptămâna aceasta de Curtea Europeană de Justiție în cauza C-101/16 Paper - Consult. Decizia obligă ANAF să accepte retroactiv deducerea TVA la tranzacțiile, începând cu 2007 (data aderării), de achiziționare de bunuri și servicii de la un operator economic declarat inactiv de Fisc, condiția fiind să existe facturile care să dovedească tranzacțiile.
Mediul privat consideră, într-o proporție covârșitoare, că plata defalcată a TVA obligatorie pentru toate companiile nu ar fi folositoare economiei, iar 9 din 10 afirmă că măsura va avea un impact redus sau nesemnificativ în combaterea evaziunii fiscale, potrivit unui sondaj realizat de Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR).
Autoritățile vor trebui să pregătească și o procedură de ieșire a firmelor din mecanismul de plată defalcată a TVA dacă legislația actuală, care prevede că split TVA va deveni obligatoriu de la 1 ianuarie 2018 pentru toate firmele, va fi modificată conform variantei prezentate de premier și va fi aplicabilă doar unor categorii de firme, cum ar fi cele de stat, în insolvență, faliment sau cele cu întârzieri la TVA, afirmă Vlad Boeriu, partener impozitare indirectă, Deloitte România. În plus, varianta în care aplicarea plății defalcate este obligatorie nu ar putea funcționa în paralel cu noul sistem de TVA care ar urma să devină operațional în câțiva ani la nivel UE.
Șansele ca Guvernul să elimine de anul următor impozitul pe dividende, de 5% în prezent, și să scadă TVA, măsuri incluse în Programul de Guvernare, sunt mici, în contextul presiunilor pe buget, a declarat Dan Bădin, Partener Coordonator servicii fiscale și juridice, Deloitte România. Orice modificare a planurilor autorităților în ce privește măsurile fiscale va depinde de execuția bugetară, în special de cea din ultimele luni ale anului, a spus acesta.
Membrii comisiei de buget din Senat, care au reprimit spre dezbatere ordonanța privind introducerea plății defalcate a TVA, au amânat discuția, programată pentru astăzi, așteptând Ministerul Finanțelor să se decidă ce schimbări va propune. Aceasta deoarece, după retrimiterea proiectului la comisie, premierul Mihai Tudose a anunțat că plata defalcată a TVA va fi obligatorie doar pentru firmele aflate în insolvență sau faliment sau pentru cele care au înregistrat mai mult de două întârzieri la plata TVA.
Tranzacțiile prin contul de trezorerie necesită prezența fizică la sediul trezoreriilor, deoarece funcționalitățile online promise nu sunt disponibile, aceasta fiind doar una dintre problemele depistate după două săptămâni de la aplicarea plății defalcate a TVA, consideră liderul departamentului de asistență fiscală și juridică din cadrul EY România, Alex Milcev, potrivit unui comunicat publicat marți.
Plafonul până la care va fi aplicată scutirea de la plata TVA urmează să crească de la 220.000 de lei în prezent la 300.000 de lei din ianuarie, România primind în acest sens acordul Comisiei Europene. Modificarea va permite unui număr mai mare de firme să evite înregistrarea în scop de TVA, inclusiv costurile aferente aplicării, până la un moment în care afacerea se dezvoltă și ajunge la noul prag al cifrei de afaceri.
Tranzacțiile comerciale cu parteneri externi presupun o serie de particularități care necesită atenție, precum dacă partenerul este sau nu plătitor de TVA, sau aspecte referitoare la impozitarea veniturilor obținute în România de nerezidenți.
Creșterea salariilor și pensiilor, în detrimentul investițiilor, nu oferă perspectivele unei creșteri economice sănătoase pentru România. Deficitul bugetar riscă să depășească 3%, iar consecințele se vor vedea și în reacția investitorilor străini, arată Dan Bucșa, Lead Economist pentru Europa Centrală și de Est al UniCredit Bank.
Prim-ministrul Mihai Tudose a anunțat vineri că ordonanța privind introducerea plății defalcate a TVA va fi modificată în Parlament astfel încât aceasta să fie obligatorie doar pentru firmele aflate în insolvență sau faliment sau pentru cele care au înregistrat mai mult de două întârzieri la plata TVA.
Plata defalcată a TVA a fost introdusă de Guvern fără ca acesta să fi solicitat Comisiei Europene derogare de la Directiva UE referitoare la TVA. Mecanismul de plată defalcată a intrat în vigoare cu aplicare opțională de la 1 octombrie, urmând ca de la 1 ianuarie 2018 să devină obligatoriu. Consultanții fiscali au avertizat din septembrie că statul nu a consultat Comisia și au atras atenția că România riscă o procedură de infringement pe această temă.
Consiliul UE și-a dat, joi, acordul pentru înființarea Parchetului European, instituție care va putea urmări în justiție cazurile cu caracter penal care aduc prejudicii bugetului Uniunii Europene, precum și fraudele transfrontaliere în materie de TVA, România fiind unul dintre cei 20 de membri fondatori.
Fiscul a încercat să lanseze în forță plata defalcată a TVA, cu 100 de întâlniri cu firme, organizate în țară, la care mai mulți specialiști au explicat noul sistem. Anterior, în septembrie, ANAF prezentase split TVA pentru 7.900 de antreprenori. În pofida eforturilor atractivitatea noului mecanism nu s-a dovedit pe măsura așteptărilor: la începutul lunii octombrie, când split TVA a devenit operațional, erau înscrise doar 175 de firme. Numărul firmelor înrolate a urcat ulterior la doar 273.
Propunerea ca plata defalcată a TVA să fie obligatorie de la 1 ianuarie 2018 doar pentru companiile de stat și firmele în relație contractuală cu statul a fost retrimisă astăzi la comisia de buget-finanțe a Senatului, la cererea PSD și cu argumentul că Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte cifre care să indice dacă o astfel de exceptare are sau nu un impact suportabil asupra bugetului. Liderul de grup PSD: "Nu vă faceți speranțe, va exista plată defalcată!"
Mai puțin de 300 de firme au aplicat pentru mecanismul plății defalcate a TVA, până marți dimineață, în condițiile în care numai în București au beneficiat de îndrumare 590 de firme, potrivit unor surse din Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Plenul Senatului are marți pe ordinea de zi pentru dezbatere și vot final ordonanțele de Guvern privind introducerea plății defalcate a TVA și a majorării accizei pe combustibili, măsuri luate de Cabinetul Tudose la fianalul lunii august, dar respinse de Comisia de buget-finanțe a Senatului condusă de social-democratul Eugen Orlando Teodorovici.
Doar două dintre cele mai mari 100 de companii din România aplică plata defalcată a TVA, sistem opțional de la 1 octombrie și obligatoriu de la 1 ianuarie 2018, conform datelor centralizate de Profit.ro. Cele două companii, Hidroelectrica și Electrocentrale București (Elcen), ambele din sectorul energetic, au optat pentru noul sistem de plată a TVA din prima zi.
Fiscul va aviza debitarea contului de TVA, creat pe baza noului sistem de plată defalcată, în cazul mai multor popriri asupra disponibilităților bănești, a anunțat ANAF. Profit.ro a atenționat recent că viitorul sistem de plată defalcată a TVA, prevăzut să fie introdus ca obligatoriu din ianuarie, va funcționa practic ca un instrument de executare silită, deoarece va permite executarea silită a contului de TVA și pentru alte obligații restante existente în evidențele fiscale ale autorităților fiscale, chiar dacă TVA este plătită la termen către bugetul de stat.
Potrivit unui studiu al Comisiei Europene, dat publicității de curând, România rămâne statul membru care înregistrează cel mai mare deficit de colectare de TVA, de 37,2% (diferența dintre sumele de TVA ce ar trebui colectate și încasările efective din TVA). Aceasta se traduce într-o sumă neîncasată de aproximativ 7,7 miliarde de euro.
Firma de construcții Tel Drum, prezentată în presă ca fiind "patronată din umbră" de actualul președinte al PSD, Liviu Dragnea, ipoteză negată repetat de acesta, nu a optat, conform datelor prezentate pe site-ul ANAF, pentru aplicarea plății defalcate a TVA, mecanism care a devenit funcțional, cu titlu opțional, de la 1 octombrie și despre care liderii PSD afirmă că va ajuta autoritățile să combată frauda de zeci de miliarde de lei din domeniul TVA.
Comisia Europeană pregătește statelor membre, inclusiv României, cea mai amplă reformă din ultimul sfert de secol a regulilor privind TVA, cu ținta asumată de a reduce peste 150 miliarde euro din pierderile anuale înregistrate ca TVA necolectat. Pierderile României din TVA neîncasat s-au ridicat, potrivit celor mai recente date, la 7,6 miliarde euro, astfel că impactul reformei ar putea aduce Guvernului român fonduri importante în buget, mult peste suma anticipată să fie obținută din plata defalcată a TVA, gândită la București.
Firmele care vor să poată transfera bani din contul de TVA într-un cont curent cât mai repede, în contextul noului sistem de plată defalcată, ar trebui să fie înscrise în Spațiul Privat Virtual (SPV), potrivit recomandărilor ANAF. Chiar dacă Fiscul trebuie să soluționeze în termen de 3 zile cererile firmelor pentru transferul unor sume din cont, transmiterea deciziilor emise de ANAF ar putea prelungi cu mult termenul.
Președintele comisiei de buget-finanțe din Senat, Eugen Teodorovici, a anunțat că senatorii puterii vor vota plata defalcată a TVA în forma propusă de Guvern, adică obligatorie de la 1 ianuarie 2018 pentru toate firmele, și nu în forma promovată de comisia pe care o conduce, respectiv obligatorie de la 1 ianuarie doar pentru companiile de stat și firmele în relație contractuală cu statul.
Numai 175 de firme s-au înscris în sistemul de plată defalcată a TVA, opțional din octombrie și criticat dur de mediul de afaceri. În Covasna, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Vaslui și Vrancea nu este nici măcar o firmă în acest sistem, relevă datele furnizate Profit.ro de către ANAF.