Autoritățile au simulat sâmbătă un cutremur de mari proporții, considerând că astfel vor fi pregătite în cazul unui seism puternic real deși din 1990 nu au fost aplicate măsuri cu adevărat eficiente pentru protejarea populației din blocuri cu risc seismic ridicat, cei responsabili mulțumindu-se să acuze proprietarii de locuințe că nu sunt cooperanți. În urma simulării unui cutremur de 7,5 grade, sunt anunțați peste 30.000 de sinistrați în Capitală. Nimic de incapacitatea de a consolida blocurile.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat a anunțat, sâmbătă seară, după ședința Comandamentului de Urgență al municipiului București, că există peste 30.000 de sinistrați în urma simulării de cutremur cu magnitudinea de 7,5 grade.
La aproximativ 12 ore de la momentul seismului simulat în cadrul exercițiului național sunt 450 de persoane decedate, aproape 1.800 de răniți și peste 3.200 de persoane date dispărute.
UPDATE Ultimul bilanț al exercițiului Seism 2018, la care autoritățile încearcă să își demonstreze eficiența, indică 2.098 persoane decedate, 3.912 răniți, 7.250 persoane dispărute, 30.000 persoane sinistrate și 130.000 de persoane afectate.
”Deja ni s-au dat raportări pe taberele sau cazarmamentul care există la dispoziție și, da, există la nivel IGSU, la nivel ISU, din dotările care s-au cumpărat recent, la nivelul primăriilor și al municipiului București posibilități de cazare pentru 25.000 – 30.000 de peroane. În acest moment, pot să spun că singurul aspect este punerea lor la dispoziția populației. O să construim în cadrul exercițiului cel puțin o tabără de sinistrați în următoarea perioadă ca să testăm cum este”, spune Arafat, vigilent.
La ședința Comandamentului nu a fost prezent primarul general, Gabriela Firea, apărând un viceprimar.
În București sunt 374 de clădiri expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 190 prezintă pericol public. În clasa II de risc seismic sunt încadrate 302 clădiri.
Conform ultimelor date, până în prezent Primăria Municipiului București și primăriile municipiilor și orașelor, beneficiare de alocații din transferuri de la bugetul de stat, au finalizat lucrările de consolidare la doar 26 de clădiri (1.012 apartamente) cu destinația de locuințe.
În prezent, pentru clădiri cu gradul I risc seismic, lucrările sunt finanțate de stat, dar proprietarii trebuie să restituie contravaloarea acestor lucrări în rate lunare egale, eșalonate pe 25 de ani, exceptați fiind doar proprietarii cu venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câștigul salarial mediu net pe economie.
Primăria Capitalei își apără bilanțul extrem de slab în consolidare argumentând că unii proprietari nu sunt de acord nici cu soluția tehnică, pe motiv că aceasta le-ar afecta configurația spațiilor.
În ultimii ani, experții tehnici au atenționat în repetate rânduri că numeroase imobile, în principal din București, sunt în pericol iminent de prăbușire la un cutremur, dar Guvernul a redus constant cuantumul fondurilor de la bugetul de stat destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor.
În 2006, experții au avertizat Guvernul că lucrările de reducere a riscului seismic trebuie considerate de interes național, deoarece un cutremur de tipul celui înregistrat în 1977 sau 1940 poate produce pierderi mai mari, din cauza deteriorării în timp și a numărului mai mare de imobile grav afectate de seisme de-a lungul timpului.
Ei au atenționat atunci că pe lista tuturor clădirilor care trebuie consolidate sunt aproximativ 3.000 de imobile, dintre care 600 în clasa I de risc seismic, iar clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în București, precum și în județele aflate sub influența zonei sesimologice din Vrancea, Banat și zona Făgărașului.
În urmă cu șapte ani, un studiu al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) atenționa că pagubele pe care le-ar provoca în sectorul rezidențial un cutremur similar celui din martie 1977 ar putea ajunge la 4,8 miliarde de euro, în condițiile în care valoarea totală a locuințelor la nivel național este de 105,6 miliarde de euro.
Cutremurul din 1977 a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și a generat pierderi de peste 2 miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al României din acel an, potrivit datelor Băncii Mondiale.
