O scădere a volumului de masă lemnoasă recoltat va conduce la o criză majoră de lemn în a doua jumătate a anului 2019, cu efecte directe potențiale în apariția unei noi crize de aprovizionare a populației cu lemn de foc și o contractare a activității în industria lemnului, a declarat Cătălin Tobescu, director executiv Fordaq, la emisiunea Back in Business, la Profit TV.
La licitațiile principale organizate de către RNP - Romsilva pentru producția anului 2019, procentul mediu de adjudecare a masei lemnoase pe picior a fost de 45 %, față de 92 %, la aceleași licitații, organizate anul trecut. Practic, singurele județe cu procente mari de adjudecare sunt Neamț (99%) și Suceava (92%), județe preponderent cu resurse de rășinoase și cu activități tradiționale de prelucrare primară a lemnului, zone în care sunt localizați și mari procesatori de masă lemnoasă.
Dacă excludem cele două județe din rezultatele licitațiilor, procentul național de adjudecare scade la 34%, cu 1,5 milioane mc mai puțin decât masa lemnoasă adjudecată pentru productia anului 2018. Sunt multe județe în care nu a fost adjudecat, de către agenții economici din sectorul de exploatare, nici macar un metru cub de masă lemnoasă: Bacău, Vrancea, Argeș, Buzău, Galați, Teleorman, Ialomița.
Suprareglementarea acuzată în ultimii ani de reprezentanții sectorului silvic, aplicarea unor măsuri artificiale și contraproductive, subfinanțarea sectorului forestier, abuzurile controlului, denigrarea permanentă a activităților din sectorul forestier, au condus în timp la blocajul care se prefigurează.
“În sectorul forestier și în întreaga ramură a industriei lemnului, sub pretextul și prin exacerbarea problemei reale a tăierilor ilegale, s-a ajuns succesiv de la o problemă de mediu, în anii 2013-2015, la o criză socială, criza lemnului de foc, în anii 2016-2017, și, în final, la destabilizarea întregului sector forestier, în toamna anului 2018. Decidenții politici au reacționat în această perioadă prin suprareglementare, pentru combaterea fenomenului tăierilor ilegale.
Rezultatul a fost că masa lemnoasă cu proveniență legală, înregistrată în acte de punere în valoare întocmite de către administrația silvică, cumpărată la licitație și legal exploatată pe bază de autorizație, să fie declarată fără proveniență și confiscată”, spune Cătălin Tobescu.
Suprareglementarea și supracontrolul, la fel ca un medicament luat în doze prea mari, au ajuns să îmbolnăvească întregul circuit al sectorului forestier. Astfel, a fost îngreunată până la blocaj recoltarea masei lemnoase de pe micile proprietăți forestiere (peste 800.000 de mici proprietăți existente în mediul rural al României) și au apărut blocaje ale licitatiilor, iar în final oferta redusă a condus la o criză a aprovizionării cu lemn de foc a populației.
Criza lemnului de foc a condus la creșteri generale ale prețurilor, atât pentru populație, cât și pentru industrie. Industria lemnului a încercat să se adapteze folosind resurse din import. De la exporturi de aproximativ 2 milioane mc de cherestea și 400.000 mc bușteni, în anul 2013, s-a ajuns, în perioada 2017-2018, la o scădere a exporturilor de cherestea de molid, până la 0,7 milioane mc. Exporturile de bușteni au dispărut și s-a ajuns la importuri de aproape 3 milioane mc, echivalent lemn rotund rășinoase, în anul 2018.
În final, costurile economice ale perioadei 2013-2018 și prețurile foarte mari ale resursei au condus la o pierdere a competitivității industriei lemnului din România, care s-a contractat puternic în a doua jumătate a anului 2018. Denigrarea permanentă a activităților din domeniul forestier au condus și la o pierdere accelerată a forței de muncă din sector, lucrătorii forestieri profesioniști găsind ușor locuri de muncă în Europa.
Sectorul de exploatare a lemnului este decapitalizat, iar cea mai mare parte a agenților economici au dificultăți majore în reluarea ciclului economic.
O altă cauză a blocajelor este subfinanțarea cronică a sectorului forestier. În Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) domeniul pădurilor reprezintă sub 1%, deși pădurile acoperă 30% din suprafața țării, iar în multe zone rurale, dezindustrializate, lemnnul este singura resursă pentru dezvoltare rurală. Sectorul forestier suferă de lipsa drumurilor forestiere exploatarea masei lemnoase făcându-se cu costuri de mediu mari.
De asemenea, sectorul suferă de lipsa tehnologiilor de exploatare prietenoase cu mediu și de lipsa compensațiilor pentru restricțiile impuse proprietarilor de păduri, cu suprafețe incluse în arii protejate.
Datele Inventarului Forestier Național arată că starea pădurilor României este bună. Ultimii 30 de ani au fost parcurși fără pierderi majore: suprafața pădurilor a crescut; se recoltează doar aproximativ 60% din creșterea pădurilor, iar stocul de masă lemnoasă în paduri a crescut în ultimii 30 de ani.
Pentru evitarea unei crize majore. în sectorul forestier in anul 2019, sunt necesare măsuri urgente. Reprezentanții Fordaq cred că este nevoie de
eliminarea suprareglementării, deblocarea măsurilor din PNDR pentru sectorul forestier și o alocare financiară proporțională cu importanța sectorului pentru viitorul program de dezvoltare rurală și eficientizarea controlului pentru diminuarea în continuare a tăierilor ilegale, concomitent cu practici unitare și eliminarea abuzurilor.
