Energia termică destinată populației ar putea fi inclusă pe lista livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii pentru care se aplică cea mai redusă cotă de TVA prevăzută de Codul Fiscal, de 5%, potrivit unui proiect de lege aflat aproape de votul în plen în Camera Deputaților, cameră decizională.
Proiectul completează lista livrărilor pentru care se aplică cotă redusă de TVA de 5% din Codul Fiscal cu "energia termică livrată populației". În prezent, pe lista respectivă se află manualele școlare, cărțile, ziarele, revistele, biletele de intrare la obiective și evenimente culturale și sportive, precum și livrările de locuințe care se fac ca parte a politicii sociale a statului.
Dacă proiectul va fi adoptat și va intra în vigoare, pentru același nivel al tarifelor și al consumului, facturile de căldură și apă caldă livrate în sisteme centralizate se vor reduce cu 12,5% față de situația din momentul de față, în care TVA este de 20%, și cu 11,7% față de situația în care cota-standard de TVA ar fi diminuată la 19% de la 1 ianuarie 2017, așa cum prevede Codul Fiscal. Reducerea la 5% a TVA pentru căldură și apă caldă ar urma să se aplice tot de la 1 ianuarie 2017.
CITEȘTE ȘI Oficial. Români trimiși pe nedrept în Biroul de Credit. Amenzi de zeci de mii de lei pentru mai multe bănci cu nume Reducerea TVA la energia termică livrată populației apare într-un proiect de modificare a Legii serviciului public de alimentare cu energie termică. Acesta a fost inițiat în urmă cu 8 ani de deputații Iulian Iancu (PSD) și Dan-Radu Rușanu, Mircea Ciopraga, Ioan Cristea și Ioan-Silviu Lefter (PNL). Proiectul a fost adoptat de Senat în septembrie 2008 și trimis la deputați, iar ultimul aviz acordat în cadrul procedurii de la Cameră a fost cel al Comisiei Juridice, în ianuarie 2009.
De atunci, proiectul a "băltit" în sertarele Camerei Deputaților. Săptămâna trecută, Comisia de Industrii a trimis în cele din urmă Biroului Permanent raportul asupra proiectului de lege, cu numeroase amendamente admise, care schimbă fundamental varianta adoptată de Senat.
Cea mai importantă modificare adusă de proiect, despre care Profit.ro a scris pe larg aici, este că debranșările de la sistemele de încălzire centralizată (SACET), în scopul instalării de centrale termice de apartament sau de bloc, ar putea fi interzise complet.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Asigurătorii ies la atac după fixarea prețurilor RCA. Adrian Marin, UNSAR: Chiar dacă va fi nevoie de bani mai mulți, vom avea acțiuni mai energice Astfel, Comisia de Industrii a introdus în draftul de act normativ prevederea potrivit căreia "deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu și debranșarea totală a instalațiilor interioare de încălzire și/sau pentru apă caldă menajeră ale unui utilizator tip condominiu sunt interzise în cazul în care condominiul se află într-o zonă unitară de încălzire prin sistem centralizat de alimentare cu energie termică".
Reducerea TVA la căldură și apă caldă, laolaltă cu restricționarea utilizării centralelor termice individuale, de apartament, a fost discutată încă din primăvară în cadrul unei dezbateri organizate de Ministerul Energiei cu experți din sectorul energetic, administrația publică centrală, mediul academic, companii, asociații profesionale și autorități de reglementare. Dezbaterea a avut ca temă energia termică și cogenerarea și a avut loc la Universitatea Politehnică București, ca parte a procesului de elaborare a noii strategii energetice a României de către ministerul de resort.
Printre concluziile dezbaterii, reținute și consemnate de Ministerul Energiei, s-a numărat ideea reducerii TVA la energia termică, pe modelul altor țări din UE, cum ar fi Ungaria (cotă generală TVA de 27%, 5% la energia termică), Franța (cotă generală TVA de 20%, 5,5% la energia termică), Grecia (23% și 13%) Irlanda (23% și 13,5%), Letonia (21% și 12%), Lituania (21% și 9%) sau Luxemburg (15% și 12%).
CITEȘTE ȘI Consiliul Concurenței: Piața carburanților este un oligopol. Ce soluții propune pentru stimularea competiției Peste 12.000 de apartamente din întreaga țară s-au debranșat de la sistemele municipale de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) în primele 7 luni ale acestui an, locatarii alegând modalități alternative de încălzire, cum ar fi centralele de apartament, ceea ce agravează problemele deja semnificative cu care se confruntă rețelele centralizate de termoficare. În 2015 s-au debranșat de la sistemele centralizate de încălzire din România peste 47.000 de apartamente, numărul total al celor racordate la SACET reducându-se cu 3,7%, de la 1.328.382 la finalul lui 2014 la 1.281.122 la 31 decembrie 2015.
Numărul de localități din România care se alimentează cu energie termică prin sisteme centralizate de încălzire s-a redus cu 79% din 1989 până anul trecut, de la 315 la doar 67, în 2015 renunțând la încălzire centrală 3 orașe importante, respectiv Turnu Măgurele, Băile Felix și Năvodari, arată aceeași sursă. În 2009, care a fost și anul de vârf al crizei economice în România, s-au consemnat cele mai multe renunțări la sistemele de încălzire centrală, un număr de 194 localități abandonând termoficarea centralizată.
Recesiunea a dus la reducerea cu 19,4% a numărului total de apartamente din România care se alimentează cu energie termică prin sisteme de încălzire centrală, de la 1.647.880 în 2008 la 1.327.608 în mai 2014, ceea ce înseamnă că 320.272 de familii s-au debranșat de la rețelele centralizate de încălzire în intervalul menționat.
Ritmul debranșărilor pare a fi scăzut anul acesta, comparativ cu 2015, însă surse din domeniu spun că acest lucru nu este o veste bună, ci mai degrabă dimpotrivă. Asta pentru că motivul temperării volumului de debranșări nu ține de îmbunătățirea performanțelor SACET-urilor și a gradului de satisfacție al clienților, ci de faptul că mulți dintre consumatorii care își permiteau din punct de vedere financiar și tehnic să iasă din sistemele centralizate și să înceapă să-și încălzească pe cont propriu locuințele au făcut-o deja.
