Premierul desemnat Dacian Cioloș nu este adeptul unor majorări salariale globale în sectorul public, urmând să insiste, conform informațiilor Profit.ro, pentru un echilibru între nivelul remunerațiilor și cel al investițiilor publice și al cheltuielilor de dezvoltare. Având în vedere viziunea viitorului Guvern, situația proiectului legii salarizării unitare, finalizat de Cabinetul Ponta, dar neaprobat, este incertă.
Viitorul șef al Guvernului consideră că este bine ca salariile să crească, favorizând astfel consumul și puterea de cumpărare, dar își pregătește acțiunea viitoare pe principiul că astfel de majorări conduc la decalaje puternice fără creșterea și a cheltuielilor pentru proiecte de dezvoltare economică. Mai exact, cuantumul banilor alocați din buget pentru salariile angajaților nu îl va putea depăși cu mult pe cel al fondurilor destinate investițiilor.
În aceste condiții și având în vedere viziunea noului premier, care nu crede în majorări salariale globale pentru bugetari, este incert dacă actuala formă a proiectului legii privind salarizarea bugetarilor, care ridică într-un mod unitar remunerațiile angajaților din diferite domenii, va fi păstrată fără schimbări de viitorul Guvern.
În urmă cu două zile, parlamentarii au majorat cu 10% salariile tuturor bugetarilor, dar proiectul avizat de Legislativ nu este încă promulgat de președinte.
Surse oficiale au declarat pentru Profit.ro că președintele Klaus Iohannis este dispus să promulge legea de majorare a salariilor pentru bugetari, dar numai dacă va fi asigurat că deficitul va fi menținut în limita a 3% din PIB.
Cheltuielile cu personalul bugetar au crescut, în fiecare din ultimii trei ani, ajungând de la 7% din PIB, la sfârșitul lui 2011, la 7,6 % din PIB în 2014. La sfârșitul acestui an și în 2016, datorită majorărilor aprobate, se vor apropia de 8% din PIB, nivel atins în perioada dinaintea crizei. În 2015, Guvernul s-a angajat prin Strategia fiscal-bugetară să atingă o țintă de 6,3% din PIB pentru cheltuielile de personal.
Deciziile recente de majorare a salariilor în sănătate, învățământ și administrație au dus la suplimentarea cheltuielilor cu personalul la ambele rectificări de buget din acest an, în dauna investițiilor publice.
Bugetul de stat pe 2016 și Legea salarizării se află pe lista proiectelor importante, prezentată anterior de Profit.ro, care nu mai pot fi finalizate de actualul Executiv, condus interimar de Sorin Cîmpeanu după demisia lui Victor Ponta din postul de prim-ministru.
Cu mandatul depus, actualul Guvern nu mai poate aproba decât acte normative care să asigure activitatea curentă a administrației.
La sfârșitul lunii octombrie, înainte ca Guvernul să își depună mandatul, ministrul Finanțelor a anunțat că salariile bugetarilor vor fi majorate, prin noua lege a salarizării, începând cu ianuarie anul viitor, dar numai în etape, pe o perioadă de minimum patru ani.
El a precizat însă că proiectul bugetului de stat pe anul viitor nu ia în calcul noua Lege a salarizării și că Parlamentul este cel care va decide atât momentul de la care legea va fi aplicată, cât și cuantumul tranșelor de majorare a salariilor.
Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, a atenționat recent că factorii de decizie din România au amânat o serie de măsuri de relaxare fiscală pentru a evita creșterea excesivă a deficitului bugetar, dar că intenția Guvernului de a crește salariile din sectorul public în 2016, an electoral, reprezintă un risc mai mare și ar putea arunca în aer deficitul, cu sancțiuni din partea piețelor financiare și a agențiilor de rating.
Sistemul bugetar are în prezent circa 1,2 milioane de angajați, reprezentând aproximativ un sfert din numărul total de salariați din economie. Cheltuielile de personal au avut anul trecut o pondere de 22,2% în totalul cheltuielilor bugetare.
