Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat redeschiderea urmăririi penale a lui Ion Iliescu în Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Decizia instanței este definitivă.
”Admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică. (...) constată legalitatea și temeinicia ordonanței nr.65/II/2/2021 din 11 noiembrie 2021 emisă de procurorul șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică prin care s-a dispus infirmarea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dispusă la data de 10.10.2008 în dosarul nr. 1122/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică și redeschiderea urmăririi penale în cauză”, este sentința pronunțată, joi, de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De asemenea, Înalta Curte ”confirmă redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr. 1122/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică”, arată news.ro.
”Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul Iliescu Ion, în sumă de 313 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în camera de consiliu, astăzi, 2 decembrie 2021”, a mai transmis instanța.
În 8 mai 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să retrimită Parchetului General Dosarul Mineriadei. Instanța a constatat că sunt elemente în rechizitoriu care justifică restituirea dosarului la Parchetul General.
Printre nereguli, se numără lipsa dispoziției de începere a urmăririi penale pentru faptele pretins comise de inculpații Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu Voican, Măgureanu Virgil și Florescu Mugurel Cristian în perioada 11-12 iunie 1990 ”sub aspectul nelegalității urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce privește comiterea infracțiunii de crime împotriva umanității în varianta normativă a uciderii unor persoane”, se arăta în sentința ÎCCJ.
De asemenea, instanța de judecată a identificat nulitatea mai multor acte de urmărire penală pe numele celor inculpați în dosar, astfel că a constatat nulitatea rechizitoriului întocmit în cauză.
Totodată, a dispus excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale și a restituit cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Parchetelor Militare.
Instanța a admis unele dintre solicitările de sesizare a Curții Constituționale, dar a respins altele.
Magistrații instanței supreme au început, în februarie 2018, judecarea dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care au fost trimise în judecată, pentru crime împotriva umanității, 14 persoane, între care fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul șef al SRI Virgil Măgureanu și fostul lider sindical Miron Cozma.
Președintele de atunci al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Cristina Tarcea, declara, în iunie 2017, că dosarul "Mineriadei", care a ajuns spre judecare la ICCJ, ar putea dura cel puțin un an și jumătate fără procedura de Cameră preliminară, având în vedere că sunt de audiat 1.500 de victime și 600 de martori.
În 13 iunie 2017, Parchetul Înaltei Curte de Casație și Justiție a anunțat că procurorii militari au finalizat cercetările în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și au trimis în judecată, pentru crime împotriva umanității, 14 persoane, între care fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul șef al SRI Virgil Măgureanu și Miron Cozma. Potrivit procurorilor, în zilele de 11 și 12 iunie 1990 autoritățile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piața Universității din București, în acest atac fiind implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării.
Astfel, au fost trimiși în judecată: Ion Iliescu, la acea dată președinte al României și președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României, Petre Roman, prim-ministru al Guvernului interimar, Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru, Virgil Măgureanu, director al Serviciului Român de Informații și general în rezervă Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general al României și șef al Direcției Procuraturilor Militare, pentru infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1, lit a din Codul Penal (uciderea unor persoane) - 4 acte materiale, art. 439 alin. 1 lit. g (vătămarea integrității fizice sau psihice a unor persoane) - 1.388 de acte materiale și art. 439 alin. 1 lit. j (vătămarea integrității fizice sau psihice a unor persoane) - 1250 de acte materiale.
De asemenea, au fost trimiși în judecată amiralul în rezervă Emil Dumitrescu, la data săvârșirii faptelor, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne, pentru infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1, lit. g (1388 de acte materiale) și art. 439 alin. 1 lit. j (1250 de acte materiale) din Codul penal, cu aplicarea art. 439 alin. 1 art. 5 alin. 1 din Codul penal, Cazimir Ionescu, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, Adrian Sârbu, la acea dată șef de cabinet și consilier al primului ministru, Miron Cozma, președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”, Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni, Cornel Plăieș Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor, pentru infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1, art. 439 alin. 1 lit. g (856 de acte materiale) și art. 439 alin. 1 lit. j (748 de acte materiale) din Codul penal.
În dosarul Mineriadei, procurorii militari i-au trimis în judecată și pe generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, comandant al Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne, colonel în rezervă Petre Peter, comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne, pentru infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1 lit. g (431 de acte materiale) și art. 439 alin. 1 lit. j (431 de acte materiale) din Codul penal și Alexandru Ghinescu, director al I.M.G.B., pentru infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1 lit g (5 acte materiale).
Conform procurorilor, în zilele de 11 și 12 iunie 1990, autoritățile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piața Universității din București, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara și își exprimau, în mod pașnic, opiniile politice în contradicție cu cele ale majorității care forma puterea politică la acel moment. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării, arătau procurorii.
Ei menționau că atacul a fost pus în practică în dimineața zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecințe: moartea prin împușcare a patru persoane (fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii), vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane (fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii) și privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.
În cadrul acestei acțiuni, peste două sute de persoane au fost ridicate și transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reținute până în după amiaza aceleiași zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară, iar concomitent s-a pătruns în forță, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură și al Universității din București, fiind percheziționate mai multe birouri, persoanele aflate în incintă fiind evacuate prin acte de violență.
"Conform hotărârii luate de către președintele Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, primul-ministru al Guvernului României, viceprim-ministrul, conducători ai instituțiilor de forță, precum și de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naționale, în Piața Universității au fost aduși muncitori de la Întreprinderea de Mașini Grele București, coordonați de directorul acesteia. Muncitorii s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele întâlnite în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piața Universității împreună cu forțele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanților. Acțiunile întreprinse de autoritățile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanților, astfel că au fost incendiate sediile Poliției Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române și Serviciului Român de Informații", notau procurorii.
Anchetatorii mai spuneau că s-a făcut uz de armă cu muniție de război de către forțele de ordine, în aceste împrejurări fiind împușcate mortal patru persoane, iar alte trei au fost rănite, de asemenea, prin împușcare.
Represiunea autorităților a continuat în zilele de 14 și 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfășurat împreună cu minerii și muncitorii din mai multe județe ale țării, care deveniseră o adevărată forță de ordine, paralelă cu cele recunoscute și organizate potrivit legii. În acest context, minerii aduși în București au devastat sediile partidelor politice nou înființate sau reînființate după Revoluția din decembrie 1989 și care se aflau în opoziție. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureștiului și alte persoane având legătură cu manifestațiile din Piața Universității, imaginile cu actele de violență comise de mineri pe străzile orașului fiind mediatizate în întreaga lume.
"Aceste evenimente au fost urmarea actelor de diversiune și manipulare a opiniei publice de către autoritățile statului reprezentate de către inculpați, care au prezentat manifestațiile din Piața Universității într-un mod distorsionat și au acreditat ideea că ele sunt determinate de o așa-zisă ”rebeliune de tip legionar”. Manifestanții care își exprimau opiniile politice au fost prezentați ca persoane cu ocupații infracționale, "elemente extremiste, reacționare”, fiind etichetați de președintele ales al României ca fiind ”golani”. Persoanele care au fost ridicate din Piața Universității, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestațiile, au fost duse cu forța în cazărmi aparținând Ministerului de Interne, fiind private de libertate într-un mod nelegal și în spații total improprii pentru deținerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990. (...) obiectul acestei cauze îl constituie faptele comise începând cu luarea hotărârii de a lansa atacul îndreptat împotriva populației civile, până la punerea în libertate a ultimei persoane private de libertate în mod nelegal", mai arătau anchetatorii.
În acest dosar au fost audiate 46 de persoane având calitatea de inculpat sau suspect, 1.388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai victimelor și 589 de martori, fiind emise circa 2.300 de citații.
Dosarul Mineriadei are 413 volume, iar rechizitoriul întocmit în acest caz are 2.000 de file.
