Curtea de Apel București cere procurorilor DNA să verifice și clinicile medicale private în care Sorin Oprescu a avut sau are calitatea de acționar, motivând că acestea ar putea fi folosite ca paravan pentru spălarea banilor proveniți din mită.
Instanța recomandă luarea de măsuri pentru indisponibilizarea bunurilor primarului general, “inclusiv asupra activelor și părților sociale ale societăților Medical PRESTIGE SRL, Anais Center, Academica, stabilirea beneficiarilor reali ai acestor societăți, precum și a celorlalte persoane implicate în circuitul infracțional”.
Curtea de Apel București motivează că Sorin Oprescu nu a reușit să convingă că nu este familiarizat cu “tehnici de disimulare a banilor provenind din derularea unor afaceri din fondurile publice”.
Astfel, arată judecătorii, instanța nu poate considera ca sinceră declarația inculpatului, care a afirmat că nu poate preciza în ce condiții firma Laramed, înregistrată în Cipru, a intrat ”în acționariatul SC Medical Prestige/Academica, controlând 70% din activele acestora, deși a fost acționar în această societate alături de fratele sau, mama asociatului Galea, în vârstă de 69 de ani, și de fiul său, care nu l-au informat cine este în spatele noului acționar înființat în off-shore-ul cipriot, în profida relațiilor de rudenie și de prietenie pe care se întemeia afacerea de familie din care inculpatul pretinde că nu a obținut dividende sau alte venituri”.
Judecătorii mai arată și că, pe de o parte Sorin Oprescu a declarat că și-a cesionat părțile sociale de la clinicile medicale, dar pe de altă parte că nu știe cui, nu deține documente în acest sens și nu există dovezi că ar fi încasat sumele de bani aferente acțiunilor. Magistrații menționează și că există numeroase contradicții în acest sens între declarațiile de avere și interese depuse de Sorin Oprescu și ceea ce a susținut în fața magistraților.
Concluzia este clară, potrivit judecătorilor: “Pentru buna desfasurare a procesului penal, este necesar ca anchetatorii să efectueze și analiza fluxurile financiare, în vederea identificării, localizării și indisponibilizării produsului altor posibile infracțiuni săvârșite de inculpat. Doar dacă nu există conturi corespondente ale filialelor băncilor off-shore în România, unde s-ar putea păstra în cea mai rafinată discreție produsul infracțiunii, pe calea unei comisii rogatorii se va solicita identificarea și indisponibilizarea bunurilor aflate în paradisurile fiscale, în vederea garantării confiscării speciale. Altfel spus, este necesară enumerarea tuturor elementelor de fapt care să permită judecătorului să stabilească intenția făptuitorului: fie utilizarea acestor societăți pentru mascarea investitorului, stăpânului afacerii, fie pentru căpușarea unor societăți de stat prin simularea unor afaceri sub paravanul cărora se translatează bunurile provenite din infracțiuni”.
Decizia Curții de Apel, prin care Sorin Oprescu a rămas în arest preventiv, este definitivă.
