Teodor Brateș, principalul crainic al TVR în timpul Revoluției din decembrie 1989, care s-a prezentat la Parchetul General, miercuri, a fost pus sub urmărire penală în dosarul Revoluției, pentru infracțiuni contra umanității, a spus avocatul acestuia, la plecarea de la Parchet.
Teodor Brateș a ajuns la Parchet în jurul orei 9.00 și a stat mai puțin de o oră. El nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor nici la sosirea și nici la plecarea de la Parchetul instanței supreme, scrie News.ro.
Avocatul său a spus încă că procurorii au început urmărirea penală împotriva lui Brateș pentru infracțiuni contra umanității, potrivit Digi 24.
Teodor Brateș a fost redactor-șef adjunct al programului Actualități din TVR, iar în perioada 22-24 decembrie 1989 el a coordonat transmisia Revoluției din studiourile TVR.
Cu o zi în urmă, s-a prezentat la Parchetul General, în dosarul "Revoluției", și fostul președinte Ion Iliescu.
Tot marți, Ministerul Public a anunțat că procurorii militari ai Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru infracțiuni contra umanității în cazul generalului locotenent în rezervă Iosif Rus, la data faptelor comandant al Aviației Militare și membru al Consiliului Militar Superior și în cazul amiralului în rezervă Emil (Cico) Dumitrescu, la data săvârșirii faptelor căpitan rang I.
Totodată s-a dispus extinderea și efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru infracțiuni contra umanității în cazul lui lui Ion Iliescu, la data faptelor membru și președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), pentru fapte comise în intervalul 27 – 31 decembrie 1989, pentru care nu este necesară îndeplinirea unei condiții prealabile de autorizare. Pentru faptele comise în intervalul 22 - 27 decembrie 1989 de către fostul președinte Ion Iliescu, procurorii militari au solicitat avizul președintelui Klaus Iohannis.
Procuorii spun că, în calitate de inițiator și coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar) iar, mai apoi, în calitate de președinte al CFSN (care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), Ion Iliescu a acceptat și oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist.
"Prin exercitarea autorității depline, Iliescu Ion ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist, însă nu a acționat în acest sens. Psihoza teroristă care a atins cote paroxistice în rândul militarilor și civililor înarmați, coroborată cu multe ordine militare ce au prezentat caracter diversionist (deplasări de trupe ale unor unități militare, ordonate în general pe timpul nopții), au avut drept rezultat numeroase situații de foc fratricid și de deschidere a focului asupra unor persoane ce nu desfășurau activități potrivnice mișcării revoluționare", arată procurorii militari.
În ceea ce îl privește pe generalul în rezervă Iosif Rus, procurorii spun că, în calitate de comandant al Aviației Militare și membru al Consiliului Militar Superior, Ia dat ordine cu caracter diversionist. Astfel, în seara zilei de 22 decembrie 1989, din proprie inițiativă și fără drept, a insistat în emiterea unui ordin prin care a solicitat ca în sprijinul microgarnizoanei Aeroportului Internațional Otopeni să fie trimisă o subunitate a trupelor de Securitate. Acest ordin, dat de o persoană care nu avea dreptul să intervină în organizarea pazei și apărării Aeroportului Otopeni (cu plan propriu de apărare), a produs o ruptură informațională și de comunicare între forțele angrenate în paza și apărarea acestui obiectiv, constituind sursa unei grave confuzii, factori esențiali care au creat premisele focului între militarii MApN și cei ai trupelor de Securitate sosite în sprijin. Fără acest ordin, neregulamentar și inutil, nu ar fi fost posibilă tragedia din dimineața zilei de 23 decembrie1989, când au decedat 48 de persoane, între care 40 de militari, iar alte 15 au fost rănite, afirmă anchetatorii.
De asemenea, în cazul lui Iosif Rus există probe care demonstrează că în 23 decembrie 1989 a dat ordin ca elicopterelor de la Regimentul 61 Elicoptere Boteni să le fie schimbate, prin revopsire, cocardele tricolore de pe fuselaj și înlocuite cu alte însemne, de alt format geometric. În condițiile în care a ordonat, în mai multe rânduri, ca aparatele de zbor amintite să efectueze diverse misiuni deasupra Capitalei (TVR, Cimitirul Ghencea etc.) și în alte zone, cu scopul combaterii presupușilor teroriști, au fost generate confuzii și suspiciuni întemeiate la nivelul militarilor dispuși la sol pentru paza diverselor obiective, situație care a dus la deschiderea focului și creșterea în intensitate a psihozei teroriste. De menționat că toate afirmațiile făcute cu privire la existența elementelor teroriste s-au dovedit false, mai notează procurorii militari.
În ceea ce îl privește pe Emil (Cico) Dumitrescu, procurorii spun că a lansat personal prin intermediul TVR (începând cu 22 decembrie 1989, orele 14.25) informații false, cu caracter diversionist, care au avut drept efect instaurarea la nivelul întregii țări a psihozei fenomenului terorist, care au avut drept consecință pierderi de vieți omenești, vătămări corporale și lipsirea de libertate a numeroase persoane. El a făcut parte din comandamentul militar existent în TVR, iar din această poziție a desfășurat activități care au avut drept efect intensificarea psihozei cu privirea la activitatea elementelor teroriste, mai spun procurorii.
Fostul președinte Ion Iliescu s-a prezentat marți la Parchetul instanței supreme, unde a fost citat pentru a i se aduce la cunoștință că pe numele său a fost începută urmărirea penală în dosarul "Revoluției", pentru infracțiuni contra umanității.
În 13 aprilie, președintele Klaus Iohannis a dat aviz favorabil cererii procurorilor de urmărire penală pe numele lui Ion Iliescu, Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu, în dosarul "Revoluției".
Fostul președinte Ion Iliescu a reacționat față de decizia șefului statului, Klaus Iohannis, de a da aviz pentru urmărirea sa penală în dosarul Revoluției și a spus că aceasta nu îl surprinde, dar nu vede care este cadrul legal în care se înscrie. El a afirmat că îl surprinde însă faptul că, "liberi fiind, oamenii nu mai cred că trebuie să lupte pentru libertatea lor" și din acest motiv "au ajuns să dea lecții de democrație oameni care, în timpul ceaușismului, au tăcut mâlc, asta când nu puneau umărul la costruirea cultului personalității lui Ceaușescu".
Procurorul general Augustin Lazăr a transmis în 2 aprilie președintelui Klaus Iohannis o solicitare pentru încuviințarea începerii urmăririi penale pentru infracțiuni contra umanității a fostului președinte Ion Iliescu, a fostului premier Petre Roman și a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu, în dosarul Revoluției.
Comform Parchetului, Ion Iliescu era membru și președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (din 22 decembrie 1989), organism care de facto a exercitat puterea executivă și legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariția Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când președintele consiliului a primit rolul unui șef de stat, iar atribuțiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989.
În iunie 2017, Parchetul Înaltei Curte de Casație și Justiție a anunțat că procurorii militari au finalizat cercetările în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și au trimis în judecată, pentru crime împotriva umanității, 14 persoane, între care fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul șef al SRI Virgil Măgureanu și fostul lider al minerilor Miron Cozma.
Procurorii Parchetului ICCJ arată în rechizitoriu că Ion Iliescu a mințit populația prin intermediul televizorului, cu privire la scopul demonstrațiilor din Piața Universității și că a ordonat dotarea militarilor implicați în evenimente cu armament și muniție de război, "folosirea acestora împotriva unor civili fiind nelegală”.
Dosarul "Revoluției din 1989" este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împușcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violență a 343 de persoane și privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.
Procurorii militari din Parchetul instanței supreme au dispus, în 1 noiembrie 2016, extinderea urmăririi penale in rem pentru infracțiuni contra umanității.
Printre cei care au fost audiați de procurori în acest dosar, în calitate de martor, s-au numărat fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu, Laszlo Tokes, Ion Caramitru și Mircea Dinescu.
