De ce este important În urmă cu 2 săptămâni, premierul și ministrul energiei, Ilie Bolojan, recunoștea că au fost probleme cu alimentarea cu materie primă a Petromidia, însă susținea că acestea au fost rezolvate.
“Suntem în situația în care una dintre rafinăriile care asigură o bună parte din combustibilul pentru piața românească - Petromidia, ca efect al nesosirii țițeiului la timp pentru a fi procesat, funcționează la jumătate din capacitate, asta înseamnă că și cantitățile pe care le-a livrat în piață au fost mai reduse și, ca urmare a acestei stări, de fapt, s-a realizat o presiune suplimentară pe preț. În aceste zile, aceste aspecte s-au rezolvat, aprovizionarea cu țiței va reintra normal și, din punctul acesta de vedere, cantitatea procesată pentru piața românească în România sau în rafinăriile care livrează înspre România va fi în bună regulă″, afirma Bolojan.
Mai este interesant Compania de stat kazahă KazMunayGaz este principalul acționar al celei mai mari rafinării din România, Petromidia, cu o capacitate de 5,9 milioane de tone pe an, 46,3% din capacitatea totală de procesare a României și care se alimentează preponderent cu petrol exportat prin terminalul CPC din Novorosisk. Și principala rafinărie concurentă a Petromidia, Petrobrazi, operată de OMV Petrom, care importă aproape jumătate din țițeiul rafinat, folosea până recent predominant țiței de import kazah și azer. Țițeiul din Kazahstan reprezinta aproximativ 65% din totalul importurilor și peste jumătate din consumului de țiței al tuturor rafinăriilor din România.
Cu toate acestea, șeful diviziei de rafinare și marketing al OMV Petrom, Radu Căprău, susține că în urma ultimelor evenimente din Marea Neagră „aproximativ 40%-45% din totalul țițeiului procesat (de OMV Petrom la Petrobrazi- n.r.) este din import, provenit din zone care nu sunt Marea Neagră și nici Orientul Mijlociu. Este vorba despre America Latină, America de Nord, Africa”.
Numai că și acestea vin cu costuri suplimentare. Chiar dacă sunt evitate primele de asigurare din zona de război a Mării Negre, este achitată taxa de tranzit impusă de Turcia pentru traversarea Bosforului și Dardanelelor, care, de la 1 iulie, s-a majorat cu 15%, la 6,7 dolari/tonă.
În plus, este evident că, lăsând la o parte primele de asigurare, un transport din Americi este mult mai scump decât unul care doar traversează Marea Neagră, de la Novorosisk la Constanța.
Exporturile de petrol din Novorossisk, inclusiv petrolul rusesc din Ural și petrolul kazah de calitate KEBCO, au scăzut la aproximativ 0,4 milioane de barili pe zi, comparativ cu 0,8-1 milion de barili pe zi în iunie și iulie, au declarat mai mulți traderi pentru Reuters.
Încărcările sunt în urmă cu peste două săptămâni față de plan, au adăugat ei, deoarece încărcăturile programate pentru export la sfârșitul lunii iulie au plecat abia în ultimele zile.
Și asta în condițiile în care, ca urmare a amplificării riscurilor de atacuri cu drone ucrainene asupra încărcăturilor rusești din Marea Neagră, Rusia a redirecționat exporturile de țiței ale Kazahstanului din portul baltic Ust-Luga către Novorosisk.
Scopul este de a elibera capacitatea pentru mai multe exporturi de petrol rusesc din Marea Baltică, deoarece se așteaptă ca transporturile de tranzit de petrol kazah să rămână în siguranță în Marea Neagră, având în vedere angajamentul Ucrainei de a nu viza încărcături non-rusești.
Per total, transporturile de petrol din porturile vestice ale Rusiei au scăzut la aproximativ 2,3 milioane de barili pe zi în prima jumătate a lunii august, cu 15% sub planul inițial de încărcare, din cauza perturbărilor din portul Novorosisk de la Marea Neagră.
Exporturile din porturile baltice Primorsk și Ust-Luga, împreună cu portul Novorosisk de la Marea Neagră, erau inițial așteptate să fie de aproximativ 2,7 milioane de barili pe zi în august.
În prima jumătate a anului, livrările de țiței kazah prin terminalul CPC din portul rusesc Novorosisk, de unde se alimentează și rafinăriile din România, au scăzut cu peste 7%, procent similar celui al reducerii activității Petromidia.
