General Turbo a încercat, în repetate rânduri, să vândă terenul de circa 5 hectare adiacent fabricii, unul dintre potențialii cumpărători fiind omul de afaceri Alexander Michael Dokychuk, cel care a intermediat în 2018 o ofertă de preluare integrală a fabricii din Berceni.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Într-un final, proprietatea a fost cumpărată de proprietarii agenției imobiliare Sud Rezidențial, care revând acum terenul cu planul dezvoltării unui centru de date sau AI Computing Campus, în contextul în care dispune deja de o capacitate electrică inițială de aproximativ 20 MW.
„Există potențial de extindere energetică estimat la aproximativ 50–60 MW sau chiar mai mult, în funcție de soluția tehnică și aprobările necesare. Avem deja discuții pentru vânzarea terenului pentru dezvoltarea unui centru de date“, a declarat, pentru Profit.ro, Cătălin Grigore, unul dintre asociații Sud Rezidențial.
România dispune în prezent de centre de date operaționale cu putere de circa 100 MW, potrivit estimărilor industriei de profil.
Terenul, în suprafață exactă de 50.561 de metri pătrați, este scos la vânzare la un preț de circa 15 milioane de euro. Lotul are pe el 3 coșuri de fum a căror demolare ar costa peste 300.000 de euro.
Amplasamentul terenului scos la vânzare
General Turbo își desfășoară, în continuare, activitatea în zona industrială Berceni, în hale care ocupă peste 10 hectare de teren.
SIF Banat – Crișana a cumpărat platforma de 54 de hectare a Doosan IMGB, cu care se învecinează General Turbo, într-o tranzacție evaluată la circa 40 milioane de euro.
Ulterior, platforma Doosan a fost vândută către Prime Kapital, Dedeman, Kaufland, Lidl și Altex. Doar Prime Kapital are planificată aici construcția a circa 3.150 de apartamente și a unui parc de retail cu o suprafață de 28.000 de metri pătrați.
Unul dintre potențialii cumpărători inițiali ai terenului General Turbo a fost omul de afaceri rus Alexander Michael Dokychuk, care a intermediat în 2018 o ofertă de preluare a tuturor acțiunilor General Turbo, care a evaluat compania la peste 57 milioane de euro. Dacă tranzacția s-ar fi realizat, Dokychuk ar fi încasat un onorariu și de la acționarii fabricii care și-ar fi vândut acțiunile. Până acum, însă, preluarea nu a fost realizată.
Numele lui Alexander Michael Dokychuk a fost menționat în spațiul public în 2012, în legătură cu privatizarea (atunci eșuată) a combinatului chimic Oltchim. El a fost acționar și la Banca Comercială Fortuna SA, instituție de credit înființată în 1995 și desființată de BNR prin retragerea autorizației în anul următor, din cauza lipsei de activitate.
General Turbo este fosta Fabrică de Utilaj Energetic din cadrul gigantului IMGB de dinainte de Revoluța din decembrie 1989, în activitate din 1967. Privatizarea societății s-a făcut la începutul anilor 2000, prin preluarea acțiunilor de către asociația salariaților din întreprindere. Și în prezent, compania este controlată de un acționariat tip listă, compus în principal din angajați și manageri ai societății, actuali și foști.
Acționar și administrator al General Turbo SA a fost la un moment dat și Bogdan Buzăianu, patronul Energy Holding, inclus pe lista "băieților deștepți din energie" de Traian Băsescu, în perioada în care ultimul era șeful statului. Unele articole de presă au susținut chiar că Buzăianu ar deține controlul asupra General Turbo SA.
În prezent, unul dintre administratorii General Turbo SA este Dragoș Andrei Buzăianu, indicat în mass media ca fiind nepot al lui Bogdan Buzăianu. Alt administrator este Daniela Staicu, fostă angajată a Energy Holding.
Compania produce echipamente energetice complexe pentru sectorul clasic și nuclear și furnizează servicii de reparare, modernizare și retehnologizare a grupurilor energetice. Printre clienți se numără OMV Petrom, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, CET Grivița, CET Govora, Electrocentrale București, dar și companii internaționale, precum Elliot Group din Marea Britanie, Alstom Power din Franța, Voith Hydro din SUA, Toshiba și Hitachi din Japonia și Siemens din Germania.
Nișă cu potențial
România beneficiază de o serie de factori favorabili care facilitează creșterea și extinderea capacității centrelor de date, și ar putea să se contureze ca o piață în formare, oferind multiple avantaje strategice pentru dezvoltarea acestui sector, potrivit unei analize realizate de companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
În ciuda creșterii fără precedent a piețelor globale ale centrelor de date, capacitatea centrelor de date din România rămâne relativ modestă. Astfel, capacitatea totală instalată este mai mică de 100 megawați (MW), o capacitate redusă în comparație cu alte țări din regiune.
Piața centrelor de date din România este dominată de operatori locali cu o dimensiune relativ mică a facilităților. În prezent, există 59 de centre de date răspândite în întreaga țară. Cea mai mare concentrație se află în București, care găzduiește 27 de centre de date. Alte locații notabile includ Timișoara cu 9 centre de date, Cluj-Napoca cu 8 și Brașov cu 4. La Mișchii, în județul Dolj, Cluster Power construiește cel mai mare centru de date (hyperscale), cu o viitoare capacitate operațională de 200 MW.
Unul dintre principalii factori care determină creșterea cererii pentru capacitatea centrelor de date este dezvoltarea serviciilor de tip cloud. Un mare procent din capacitatea totală disponibilă a centrelor de date din piețele mature este utilizat de platformele de tip cloud (25% în EMEA, 40% pe continentul american), însă în România nu există momentan niciun operator mare de cloud (Amazon, Microsoft, Google) prezent pe piață.
Piața centrelor de date din EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa) a înregistrat o creștere semnificativă. Capacitatea operațională a piețelor centrelor de date din EMEA a atins aproximativ 9,6 gigawați (GW) în prezent. În plus, există proiecte în fază de construcție cu o capacitate 2,9 GW în întreaga regiune și altele de 8,7 GW în stadii de planificare, marcând o creștere medie a proiectelor viitoare de ~16% pe an.
Această expansiune este deosebit de evidentă în hub-urile primare precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin (FLAPD), care împreună reprezintă o parte substanțială a capacității centrelor de date din regiune, cu 4,26 GW în capacitate. Londra continuă să conducă piața EMEA cu o capacitate operațională de 1,14 GW. Milano se alătură FLAPD cu 990 MW în capacitate activă și în pipeline.
